Klaus Iohannis: Militari polonezi si bulgari vor participa la brigada multinationala din Romania, militari romani merg in Polonia

Presedintele Klaus Iohannis, a declarat sambata, la finalul summitului NATO de la Varsovia, ca acesta a fost un „summit de succes pentru Romania”, fiind atinse toate obiectivele cuprinse in mandatul de negociere aprobat de CSAT. „Vom avea o brigada multinationala NATO. La aceasta brigada si-a anuntat contributia Polonia, cu o companie, si Bulgaria, cu un batalion. Vom continua discutiile cu alti aliati”, a anuntat seful statului, mentionand de asemenea ca Romania va contribui cu o companie de infanterie in Polonia. Mai mult, a precizat Iohannis, Romania a „cerut si obtinut dezvoltarea de noi optiuni pentru apararea aeriana si navala la Marea Neagra”, acestea urmand sa fie discutate in NATO si adoptate de ministrii Apararii in octombrie.

HotNews.ro a transmis LIVE TEXT declaratia sefului statului:

• Summitul NATO care s-a incheiat constitutie un moment foarte important pentru Alianta si Romania
• Pot spune ca a fost un summit de succes pentru Romania
• Prin rezultate, Romania isi consolideaza pozitia ca actor regional care contribuie efectiv si eficient la mentinerea stabilitatii intr-o zona cu riscuri si provocari
• Declaratia finala a summitului acopera toate temele de interes pentru Romania care au fost cuprinse in mandatul aprobat de CSAT
• Dupa summitul din 2014, Romania a continuat sa intreprinda eforturi serioase in materie de securitate
• Rezultatele se vad azi
• Romania a dovedit ca nu e doar un beneficiar, ci si un furnizor de securitate, ca este un aliat credibil
• Obiectivele noastre strategice la acest summit au vizat reafirmarea unitatii NATO si legaturii transatlantice, consolidarea securitatii nationale, plasarea Romaniei si a regiunii Marii Negre ca elemente centrale ale NATO
• Am atins aceste obiective prin deciziile privind noua postura de aparare si descurajare a NATO
• Aceste masuri si decizii au ca efect direct consolidarea securitatii tuturor romanilor
• Principalele elemente de interes pe care le-am obtinut privesc urmatoarele chestiuni:
• 1. Echilibrarea masurilor pe flancul estic.
• 2. O prezenta inaintata aliata adaptata constind din brigada multinationala, respectiv decizia de elaborare de optiuni pentru prezenta avansata marina si aliata in Marea Neagra
• 3. Dezvoltarea planului de contingenta obtinut in 2014
• 4. Declararea capacitatii initiale a scutului antiracheta la nivel NATO
• Evidentiez mai in detaliu ce am decis si ce am obtinut aici
• Echilibrarea masurilor pe flancul estic. Am cerut insistent in NATO si in bilaterale o echilibrare pe tot flancul, intre nord si sud. Acest lucru a fost obtinut. Cele doua tipuri de masuri sint complementare, contribuind proportional si adaptat realitatilor din fiecare regiune. Am obtinut ce ne-am propus si ce am sustinut inclusiv la reuniunea din noiembrie 2015 de la Bucuresti. Astfel, in ce priveste structurile de comanda si control, am operationlizat complet unitatea NATO din Romania din1 iulie; comandamentul multinational a atins capabilitatea initiala tot la 1 iulie. Atit comandamentul de divizie, cit si unitatea NATO au fost omologate la acest summit.
• Avem deci 2 structuri permanente de comanda si control NATO pe teritoriul Romaniei, dintre care una cu actiune la nivel regional.
• Am luat decizia unei prezente aliate inaintata adaptata, terestru, maritim si aerian. Subliniez acest lucru, pentru ca, spre deosebire de noi, partea nordica are doar componenta terestra
• Vom avea o brigada multinationala NATO.
• La aceasta brigada si-a anuntat contributia Polonia, cu o companie, si Bulgaria, cu un batalion. Vom continua discutiile cu alti aliati
• Romania contribuie cu o companie de infanterie in Polonia
• Am obtinut si crearea unei initiative de instruire. E similar initiativei care vizeaza Polonia si tarile baltice, e un alt punct realizat al mandatului.
• SUA au anuntat o consistenta participare la exercitii pe teritoriul Romaniei din 2017, Turcia de asemenea, cu o brigada
• In plus fata de brigada si initiativa de instruire, am cerut si obtinut dezvoltarea de noi optiuni pentru apararea aeriana si navala la Marea Neagra. Vor fi discutate in NATO si adoptate de ministrii Apararii in octombrie
• Vom continua proiectul cadrului naval de exercitii si training
• In ce priveste cresterea profilului Marii Negre, prin deciziile de azi, am integrat practic Marea Neagra in procesele aliate
• E pentru prima data cind se adopta un astfel de document privind Marea Neagra
• Analiza este baza pe care vor fi luate masuri de NATO
• Prezenta navala aliata in Marea Neagra a crescut semnificativ in ultimii doi ani. Am trecut practic de la faza conceptuala la masuri concrete in plan operational
• Comunicatul final reconfirma explicit importanta strategica a Marii Negre. Rezultat foarte important pentru noi
• Planul de contingenta: am atins un nou nivel in privinta planificarii pentru Romania. In plus fata de summitul din 2014, am obtinut un plan de contingenta dezvoltat, upgradat, aspect care vizeaza direct Romania si regiunea noastra
• Scutul antiracheta: am indeplinit si obiectivul de a operationaliza si proiectul de la Deveselu.
• Scutul de la Deveselu devine baza NATO. Prezenta americana de la Deveselu e singura prezenta americana permanenta de pe tot flancul estic
• Alte obiective atinse de Romania: ne numaram printre statele NATO care isi cresc bugetul pentru Aparare pina la 2%, fapt foarte respectat in Alianta.
• Am pledat pentru succes pentru consolidarea politicii de aliante
• Masurile de sprijin pentru parteneri sint cuprinse intr-un document adoptat la Summit
• Sprijinirea partenerilor estici, in special a Moldovei, are o miza aparte pentru Romania. Urmare si a demersurilor Romaniei, sefii de stat au reiterat azi sprijinul pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a Moldovei, precum si sprijin concret pentru intarirea capacitatilor de aparare
• Includerea in premiera intr-o declaratie finala, ca urmare a demersurilor Romaniei, a unui paragraf distinct pentru Republica Moldova.
• Am continuat sa sustinem un mesaj clar de politica a usilor deschise
• In relatia cu Rusia am sustinut asigurarea prioritatilor aliate
• Punem pe primul plan consolidarea securitatii noastre
• Am cerut respectarea de catre Rusia a dreptului international
• Declaratia NATO-UE reprezinta un alt element de noutate, iar temele abordate subliniaza complementaritatea lor
• Summitul a punctat si rolul NATO in combaterea terorismului. Am sustinut continuarea angajamentului aliat pentru Afganistan
• Prin angajamentul constant si de lunga durata al Romaniei, am demonstrat ca sintem gata sa contribuim la securitatea globala
• Am obtinut reflectarea in declaratia finala a unui principiu foarte important: NATO e o alianta de valori intre care se includ democratia si statul de drept.
• Relatia cu SUA ramine cheia de bolta a securitatii aliate
• Multumesc Armatei, militarilor romani

Q&A:

Militarii americani vor veni in Romania in baza unui acord bilateral, vor stationa o vreme, se vor antrena impreuna cu soldatii romani

De la inceputul anilor 90, Romania si-a dorit sa fie membru UE si NATO. A aparut consens politic. In primii ani, noi am actionat putin ca un fel de musafir cu oarece obligatii, am facut cam ce ni s-a spus, ceea ce in esenta e corect. In privinta UE ne-a lipsit un plan, un proiect de tara post-aderare. Am propus sa lucram acum la acest plan, vom defini acolo chestiunea suveranitatii, nivelul ambitiilor, sper pina la inceputul anului viitor. In ce priveste NATO, lucrurile s-au miscat si mai incet. Multi ani am stat intr-o postura de stat aliat care primeste securitate. In ultima vreme, Romania a avut parte de o dezvoltare pozitiva si benefica. Am avut noroc ca in domeniul securitatii au aparut ambitii mai mari, avem o conducere a armatei si competenta si ambitioasa, asa ca Romania incepe sa-si intre in rolul natural de actor regional important. Avem ambitia sa fim un actor, sa fim activi, sa proiectam securitate si stabilitate in regiune. Aliatii au recunoscut ca am trecut la urmatorul nivel nu doar ca ambitie, ci si cu resursele. Impreuna cu echipa de aici lucram de mai bine de un an la aceste chestiuni. Aceasta munca uneori nu se vede, nu se percepe.

Am ajuns in situatia sa dam noi o unitate Poloniei, sa-i sprijinim. Am ajuns noi sa comandam forte aliate. Ceilalti vin ca sa fie impreuna cu noi, e o realizare senzationala. Aceasta realizare a fost posibila pentru ca Armata romana a aratat ca e serioasa, competenta si statornica.

In materie de industrie de aparare avem ambitii mari. Vrem sa folosim banii din buget ca sa atragem productia in Romania. In ce priveste armata europeana, e un proiect care nu se uziteaza prima data. E unul din punctele pe care le vom defini in proiectul de tara. As putea sa va spun o parere personala si nu ar fi corect.

Moldova: facem consiliere pentru armata Moldovei. Romania e dispusa se se implice in investitii, sint dispusi chiar sa oferim un imprumut in conditii foarte avantajoase, voi promulga acea lege.

Ucraina: a aparut o initiativa foarte buna a Slovaciei pentru inlaturarea obuzelor neexplodate, noi ne-am alaturat.

UPDATE: Declaratia integrala a presedintelui Klaus Iohannis la finalul summitului de la Varsovia (sursa: Administratia Prezidentiala)

„Bună ziua!

Summitul NATO care s-a încheiat astăzi constituie un moment foarte important pentru Alianţa Nord-Atlantică şi, evident, şi pentru ţara noastră. Pot spune cu toată certitudinea că a fost un Summit de succes pentru România.

Prin rezultatele Summitului, România îşi consolidează poziţia ca stat membru NATO şi actor regional care contribuie efectiv şi eficient la menţinerea securităţii şi stabilităţii într-o zonă marcată de numeroase riscuri şi provocări. Atât Declaraţia privind Securitatea Transatlantică, cât şi Declaraţia Finală a Summitului, adoptate astăzi, acoperă toate temele de interes pentru România, toate temele care au fost cuprinse în mandatul care a fost aprobat de CSAT.

În plus, la Summit au fost adoptate o declaraţie a Comisiei NATO-Ucraina, precum şi o serie de documente Aliate, care aprofundează elementele din Declaraţia Finală şi avansează pe linia intereselor şi obiectivelor României.

După Summitul NATO din Marea Britanie din 2014, România a continuat să întreprindă eforturi intense de construcţie în materie de securitate. Rezultatele acestora se văd azi, nu doar la acest Summit, ci şi în rolul jucat de România în consolidarea apărării colective la nivelul NATO. România a dovedit că nu este doar un beneficiar, ci un furnizor de securitate în regiune, şi, foarte important, România a dovedit că este un Aliat credibil.

Obiectivele noastre strategice la acest Summit – aşa cum au fost ele aprobate prin mandatul CSAT – au vizat reafirmarea unităţii NATO şi a legăturii transatlantice, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securităţii euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic.

Am atins aceste obiective atât prin îndeplinirea angajamentelor asumate la Summitul din Marea Britanie, cât şi prin deciziile privind noua postură de apărare şi descurajare a NATO, care au fost luate la acest Summit, cu implicarea activă a României. Aceste măsuri şi decizii au ca efect direct consolidarea securităţii Alianţei şi a ţării noastre, a tuturor românilor.

Principalele elemente de interes pentru România, pe care le-am obţinut în urma acestui Summit de la Varşovia, privesc următoarele chestiuni:

În primul rând, echilibrarea măsurilor luate, în cadrul noii posturi de apărare şi descurajare, pe Flancul Estic;

În al doilea rând, o prezenţă aliată înaintată adaptată constând din Brigada multinaţională şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul Flancului Estic;

În al treilea rând, un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în contextul Summitului anterior;

Şi în fine, în al patrulea rând, declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esenţial ale acestui progres fiind integrarea facilităţii de la Deveselu în sistemul NATO.

Doresc să evidenţiez în continuare, mai în detaliu, pentru o mai bună înţelegere, ce am decis şi obţinut aici în aceste două zile.

Să începem cu echilibrarea măsurilor luate, în cadrul noii posturi de apărare şi descurajare, pe Flancul Estic.

După cum cunoaşteţi, am solicitat insistent, atât în cadrul NATO, cât şi prin numeroase demersuri bilaterale în capitalele aliate, o echilibrare a măsurilor pe întregul flanc, între partea nordică şi partea sudică a flancului estic. Acest lucru a fost obţinut.

Cele două tipuri de măsuri, pentru nordul şi sudul flancului estic, sunt complementare, contribuind proporţional, adică adaptat în funcţie de particularităţile situaţiei de securitate de pe fiecare dimensiune, la realizarea noii posturi a NATO de descurajare şi apărare.

Am obţinut astfel ceea ce ne-am propus şi ceea ce am susţinut inclusiv la reuniunea Formatului Bucureşti al şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est din 4 noiembrie 2015 de la Bucureşti, pe care am găzduit-o.

Astfel, în ce priveşte structurile de comandă şi control:

– am operaţionalizat complet Unitatea NATO de Integrare a Forţelor din România, începând cu 1 iulie 2016.

– Comandamentul Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est, asumat de asemenea de România, a atins, în urma eforturilor serioase pe care le-am depus, capabilitatea iniţială la 1 iulie 2016.

Atât Comandamentul de Divizie, cât şi Unitatea NATO de Integrare a Forţelor au fost omologate la acest Summit şi, mai mult, pentru Comandament a fost confirmat rolul de coordonare pentru cele două Unităţi NATO de Integrare a Forţelor din România şi din Bulgaria. Avem deci două structuri permanente de comandă şi control NATO pe teritoriul ţării noastre, dintre care una, cea la nivel de divizie, cu acţiune la nivel regional.

Acestea sunt capabile să faciliteze dislocarea rapidă a forţelor aliate în regiune, în sprijinul apărării colective, dacă va fi nevoie, precum şi să coordoneze pregătirea trupelor Aliate, să planifice şi să conducă exerciţii multinaţionale complexe.

Pe linia dezvoltării de noi măsuri destinate consolidării apărării şi descurajării Aliate, am luat decizia unei prezenţe Aliate avansate pe teritoriul Aliaţilor estici. Adică şi noi.

Pentru regiunea noastră avem o prezenţă Aliată înaintată adaptată, cu un pachet de măsuri complex, în plan terestru, maritim şi aerian şi subliniez acest lucru fiindcă, spre deosebire de noi, flancul nordic are doar componenta terestră.

Ca iniţiative concrete pentru România, vom avea o brigadă multinaţională. Astfel, şi acest punct din mandatului României a fost îndeplinit.

La această brigadă în cadrul Summitului și-au anunțat până acum contribuții certe Polonia cu o companie și a fost reconfirmată contribuția Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat și în aceste zile și vom continua discuțiile cu alți aliați pentru alte contribuții dar semnele sunt foarte bune. România, la rândul său, își asumă partea sa de responsabilitate și contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia.

Am obținut, de asemenea, pe teritoriul României și crearea unei Iniţiative de Instruire Intensificată, ceea ce în document apare ca CJET. Este similar iniţiativei în domeniu, codificată TACET, care vizează Polonia şi ţările baltice. Este un alt punct realizat al mandatului.

În acest context, doresc să amintesc și faptul că Statele Unite ale Americii au anunțat o consistentă participare la exerciții pe teritoriul României, începând cu 2017. De asemenea, Turcia va participa la exerciții pe teritoriul României cu efective de nivelul unei brigăzi.

Atât Brigada multinaţională, cât şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, care vor fi relaţionate între ele, vor fi plasate sub coordonarea Comandamentului Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est de la noi din ţără.

Astfel, acest comandament regional dobândeşte o importanţă cheie în arhitectura de securitate aliată pe Flancul Estic.

În plus faţă de Brigadă şi Iniţiativa de Instruire, am solicitat şi am obţinut dezvoltarea de noi opţiuni pentru dimensiunile aeriană şi maritimă la Marea Neagră, în conformitate cu cele decise la ministeriala apărării din iunie.

Acestea vor fi discutate în NATO în perioada imediat următoare şi vor fi abordate de miniştrii apărării în octombrie. Declarația finală a Summitului include o mențiune clară la această sarcină trasată autorităților militare ale NATO.

Deci vom continua proiectul cadrului naval de exerciții și training. Şi aşteptăm sigur, cu mare interes, deciziile de la ministeriala apărării din octombrie.

În ceea ce priveşte creşterea profilului Mării Negre pe agenda NATO, vă pot spune că, prin deciziile de astăzi, am integrat practic regiunea Mării Negre în procesele Aliate de evaluare şi contracarare a implicaţiilor riscurilor de securitate la adresa NATO.

Pe agenda Summitului s-a aflat şi aprobarea unei Evaluări politico-militare a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi a implicaţiilor sale pentru NATO.

Poate nu sună senzaţional dar pot să va spun că este o realizare importantă a României, pentru că iniţierea acestei evaluări a fost făcută prin propunerea înaintată de România la reuniunea miniştrilor de externe NATO din mai 2015 din Antalya.

Este pentru prima dată când se adoptă un astfel de document privind Marea Neagră, care prevede expres un proces regulat de evaluare politico-militară a mediului de securitate din regiune.

Această analiză este baza pe care vor fi luate măsuri, în continuare, de către NATO. După cum aţi observat, prezenţa navală aliată în Marea Neagră a crescut semnificativ în ultimii doi ani – nave ale SUA, ale altor aliaţi, dar şi grupuri navale ale NATO ajung în Marea Neagră într-un proces intensificat de rotaţie.

Aşadar, am trecut practic de la faza conceptuală, când la Summitul din Marea Britanie am convenit că Marea Neagră este o componentă importantă a securităţii euro-atlantice, la măsuri concrete, în plan operaţional.

Comunicatul final adoptat astăzi reconfirmă explicit importanța strategică pentru Alianță a Mării Negre. Rezultat foarte important pentru noi.

Cu privire la planul de contingenţă dezvoltat, pot să vă spun că am atins un nou nivel în ceea ce priveşte planificarea apărării pentru România la nivelul NATO, în plus faţă de ceea ce s-a obţinut în contextul Summitul precedent – deci am obţinut un plan de contingenţă dezvoltat, sau cum se spune în termeni de specialitate, upgradat, aspect care vizează în mod direct România şi regiunea noastră.

În ce priveşte, declararea capacităţii operaţionale a sistemului NATO antirachetă, am îndeplinit şi obiectivul de a operaţionaliza Facilitatea de apărare împotriva rachetelor balistice de la Baza Deveselu, un proiect bilateral strategic, care reflectă angajamentul ferm al SUA pentru securitatea europeană şi a României. Am susţinut constant realizarea acestui obiectiv şi l-am îndeplinit.

Am declarat la acest Summit capabilitatea operaţională iniţială a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, aspect de noutate, de maximă relevanţă pentru Alianţă şi, evident, pentru România, consfinţind extinderea protecţiei antirachetă în Europa şi, în particular, asupra întreg teritoriului României. Acest lucru a fost posibil numai datorită facilităţii de la Deveselu, care, astfel, este integrată în sistemul NATO antirachetă şi devine, implicit, bază NATO.

În plus, prezenţa americană de la Deveselu, atenţie, este singura prezenţă operaţională permanentă de pe tot Flancul Estic, prezenţă americană permanentă de pe tot Flancul Estic. Astfel, şi acest punct al mandatului României a fost atins.

Mă voi referi şi la alte obiective atinse de România. România se numără printre statele NATO care au progresat în direcţia îndeplinirii angajamentului de creştere a cheltuielilor de apărare la 2% din PIB până în 2017, ceea ce este foarte apreciat de Alianţă. Astăzi abordarea noastră este confirmată inclusiv prin angajamentul pentru creşterea rezilienţei, angajament adoptat la acest Summit.

Am pledat cu succes pentru consolidarea politicii de parteneriate a Alianţei, în scopul promovării stabilităţii, în continuarea iniţiativei promovate de România în cursul anului trecut, când am propus crearea unei strategii a NATO cu două braţe, pentru Est şi pentru Sud, pentru creşterea capacităţilor de apărare ale partenerilor.

Măsurile de sprijin pentru parteneri sunt astfel cuprinse într-un document adoptat de Summit şi anume Iniţiativa privind întărirea rolului NATO în proiectarea stabilităţii.

Pentru România, sprijinirea partenerilor estici, în special a Republicii Moldova, are o miză aparte.

Urmare şi a demersurilor României, şefii de stat şi de guvern Aliaţi au reiterat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a partenerilor estici, aceştia fiind Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, precum şi sprijinul concret pentru consolidarea capacităţii de apărare a acestora în contextul actual de securitate. Alianţa rămâne angajată în cooperarea cu Republica Moldova în vederea asigurării unui viitor stabil, sigur şi prosper al acesteia.

Doresc să subliniez în acest sens şi includerea, pentru prima oară într-o Declarație finală a unui Summit NATO, ca urmare a demersurilor României, a unui paragraf distinct privind Republica Moldova. Este şi acest lucru o realizare şi un punct din mandatul nostru.

De asemenea, am continuat să susţinem un mesaj clar pe linia politicii uşilor deschise – invitaţia adresată Muntenegrului, a cărui aderare am susţinut-o cu consecvenţă.

În relaţia cu Rusia, am susţinut asigurarea priorităţii intereselor Aliate.

Am decis, împreună cu toţi Aliaţii, să continuăm dialogul cu Rusia pornind de la această bază, punând însă pe primul plan consolidarea securităţii noastre. Am subliniat necesitatea unei conduite responsabile a Rusiei şi respectarea dreptului internaţional, aspect consemnat în Declaraţia finală a Summitului.

Am decis intensificarea cooperării cu Uniunea Europeană şi, în special, concretizarea potenţialului strategic al relaţiei NATO-UE. Sunt domenii de maximă importanţă pentru România în care această cooperare este nu doar relevantă, este chiar necesară.

Declaraţia NATO-UE pe acest subiect reprezintă un alt element de noutate la acest Summit, iar temele abordate subliniază complementaritatea NATO şi UE, reflectând astfel poziţia cunoscută a României şi contribuţiile noastre pe acest subiect în dezbaterea aliată, avansate de anul trecut încă.

Summitul a punctat şi rolul NATO în combaterea terorismului.

Am susţinut, conform mandatului aprobat de CSAT, continuarea angajamentului Aliat pentru Afganistan şi am evidenţiat contribuţia substanţială a României cu forţe, inclusiv în misiunea Resolute Support. Prin angajamentul constant şi de lungă durată al României în sprijinul Afganistanului, am demonstrat că suntem gata să contribuim la efortul de securitate global, ca un Aliat responsabil ce suntem.

În mod similar, am promovat contribuţia noastră pe linia combaterii ISIL, prin trimiterea de instructori în Irak.

Nu în ultimul rând am obținut reflectarea în Declarația Finală a unui principiu foarte important la care, personal, țin foarte mult: NATO este o Alianță de valori între care se includ democrația și statul de drept.

Vă citez din Declarația Finală: „Corupția și proasta guvernare sunt provocări de securitate care subminează democrația, statul de drept și dezvoltarea economică. Importanța implementării măsurilor de îmbunătățire a integrității, luptei anticorupție și bunei guvernări se aplică NATO, Aliaților și partenerilor deopotrivă.” Acestea sunt valorile și principiile în care România crede cu fermitate.

Aşadar, eforturile noastre naţionale la acest Summit au răspuns provocărilor complexe şi diversificate cu care ne confruntăm astăzi, iar rezultatele ne permit să afirmăm că obiectivele au fost realizate. Aceste rezultate îi fac pe români să trăiască în siguranţă, să fie mai bine apăraţi.

Într-un moment în care dezvoltările de securitate sunt tot mai dinamice, acest Summit a reconfirmat, atunci când aveam nevoie cel mai mult, solidaritatea, coeziunea şi unitatea Aliate, bazate pe relaţia indestructibilă dintre Europa şi America de Nord, fundamentul comunităţii noastre de valori. Relaţia transatlantică rămâne cheia de boltă a securităţii aliate.

Mulţumesc în mod deosebit Armatei României, militarilor români, care ne reprezintă cu demnitate şi onoare în teatrele de operaţiuni şi al căror eroism şi sacrificii merită întregul nostru respect şi toată recunoştinţa.

Doresc să adresez mulţumiri de asemenea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, precum şi celorlalte instituţii care au contribuit la promovarea obiectivelor noastre şi obţinerea rezultatelor dorite. Vă mulţumesc!”