SRI castiga mai multa putere. Guvernul a facut SRI organ de cercetare penala in cazurile de siguranta nationala si terorism

Guvernul Romaniei a dat SRI mai multe puteri decat avea inaintea celebrei decizii din 16 februarie a Curtii Constitutionale, dupa cum arata textul OUG de vineri seara – remis ziaristilor, dar inca nepublicat in Monitorul Oficial. Practic, ordonanta de urgenta aprobata vineri dupa-amiaza in CSAT si adoptata vineri seara de Guvern transforma SRI in organ special de urmarire penala cu atributii in cazurile de siguranta nationala si terorism. SRI nu a mai avut astfel de atributii in ultimii 25 de ani, ele fiind similare cu ale Securitatii inainte de 1989.

Pe de alta parte, surse judiciare sustin ca SRI nu ar fi primit nimic in plus fata de ce avea pana acum, in sensul ca se limiteaza la punerea in executare a mandatelor de interceptare si nu poate desfasura alte activitati de cercetare penala, rezervate exclusiv procurorilor.

Ce spune OUG adoptata vineri seara de Guvern? RomaniaCurata.ro arata ca, potrivit textului OUG remis ziaristilor de la guvern (dar nepublicat inca pe vreun site oficial sau in Monitorul Oficial) Guvernul a modificat legea 14/1992 (legea de functionare a SRI) şi a adăugat un nou alineat, care va suna astfel:

„Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală specială conform art. 55 alin. (5), (6) Cod de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, conform prevederilor aceluiaşi cod.”

Si jurnalista Clarice Dinu a scris in Gandul despre noile atributii ale SRI, observand ca prevederile apar in forma finala a OUG de vineri seara, desi in forma initiala aparuta in presa vineri dimineata ele lipseau.

Practic, ofiterii SRI beneficiaza de o exceptie introdusa de guvern in legea de functionare a serviciului si pot deveni organe de cercetare penala. Dar ce pot face, mai exact? Aceeasi OUG de vineri seara a modificat Codul de procedura penala si a adaugat la art. 57, alineatul 2 urmatoarea precizare, potrivit unui articol semnat de Alex Costache in RomaniaCurata.ro:

„Organele de cercetare penală speciale efectuează acte de urmărire penală numai în condiţiile art. 55 alin. (5) şi (6), corespunzător structurii din care fac parte, în cazul săvârşirii infracţiunilor de către militari sau în cazul săvîrşirii infracţiunilor de corupţie şi de serviciu prevăzute de Codul penal săvîrşite de către personalul navigant al marinei civile, dacă fapta a pus sau a putut pune în pericol siguranţa navei ori a personalului acesteia. De asemenea, organele de cercetare penală speciale efectuează, în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Titlul X din Codul penal şi infracţiunilor de terorism, punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.”

Astfel, ofiterii SRI vor putea face acte de urmarire penala (precum procurorii ori politistii judiciari) in cazurile de terorism si in cele prevazute la Titlul X din Codul Penal: Trădarea, Acţiuni împotriva ordinii constituţionale, Acţiunile ostile contra statului, Spionajul, Atentatul care pune în pericol securitatea naţională, Actele de diversiune, Comunicarea de informatii false, Propaganda pentru război, Compromiterea unor interese de stat, Divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională, Infracţiuni contra persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, Constituirea de structuri informative ilegale, Nedenunţarea unor infracţiuni contra securităţii naţionale si altele din acelasi registru.

Asadar, SRI nu mai poate face acte de urmarire penala in afara cazurilor de terorism si siguranta nationala, asa cum o facea pana la decizia CCR din 16 februarie a.c., OUG-ul adoptat de guvern vineri eliminand sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din articolul 142, alineatul 1 al Codului de procedură penală. Acum, articolul va suna astfel: „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei”. Dar SRI dobandeste, pentru prima oara dupa 1990, prerogative de organ de urmarire penala, fie si numai pentru terorism si siguranta nationala.

Cum s-a ajuns aici? Curtea Constitutionala a omis sa specifice clar in motivarea deciziei din 16 februarie 2016 daca SRI poate face acte de urmarire penala. Motivarea CCR sugereaza ca SRI nu ar avea ce cauta in actele de urmarire penala, dar nu stipuleaza clar si fara dubiu acest lucru. Beneficiind de ambiguitatea deciziei si motivarii CCR, Guvernul a putut sa atribuie SRI prerogative de organ de urmarire penala. Dupa cum arata Dan Tapalaga in analiza motivarii CCR:„ce spune Curtea aici se traduce cam asa: sa stabileasca Parlamentul cine face interceptari in tara asta, nu CSAT sau ANCOM, care au hotarat ca SRI-ul este institutia care se ocupa de interceptari. Ca principiu e foarte corect, dar Curtea nu a clarificat daca SRI mai poate fi indicata ca institutie care poate realiza interceptari, sugerand doar ca nu prea. Aici se ridica o intrebare legitima. Daca Parlamentul clarifica sintagma „alte organe specializate ale statului” si spune ca e vorba inclusiv de SRI, e ok? Din paragraful 49 se intelege ca nu, dar nicaieri Curtea nu spune asta negru pe alb”.

Ministrul Raluca Pruna a motivat aceasta adaugare de prerogative pentru SRI prin necesitatea de a nu pune in pericol mandatele de siguranta nationala (desi ele nu au fost puse nici un moment sub semnul intrebarii de decizia CCR) si prin existenta unei „agende europene” in legatura cu terorismul. Iata declaratia sa din conferinta de presa de vineri seara:

Am spus că acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională, care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10, din Codul Penal. Am dat, cu titlu de exemplu, care sunt acestea, la care se adaugă şi terorismul, şi în acest sens şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să trebuiască să fim, cum să spun, mai vigilenţi decât am fost acum cinci ani, să asigurăm continuitate cu privire la ceea ce se face în cadrul acestor mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege, este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală, fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială, nu în altceva decât în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Deci, aici n-am inovat, aici numai am clarificat, şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi, până la urmă, siguranţa cetăţeanului, pentru că, am zis, România este o ţară mai sigură decât altele. Azi e 11 martie şi cred că, din păcate, comemorăm câţi ani? pe 11 martie …, în fine, de la atentatele de la Londra (de la Madrid – n.red.). Deci, cred că o agendă, repet, europeană ne obligă să fim mai scrupuloşi, mai riguroşi cu privire la modul în care protejăm siguranţa cetăţenilor. Mulţumesc foarte mult.