Bugetul Ministerului Culturii va fi suplimentat cu 1,1 milioane de euro pentru achizitionarea ”Cuminteniei Pamanutului”, pentru care proprietarii cer 20 de milioane de euro, potrivit unui amendament votat de comisiile de cultura

​Comisiile parlamentare pentru cultura au votat, vineri, un amendament prin care bugetul Ministerului Culturii va fi suplimentat cu 5 milioane de lei, aproximativ 1,1 milioane de euro, pentru derularea negocierilor de achizitionare a sculpturii lui Brancusi ”Cumintenia Pamantului”, pentru care proprietarii cer 20 de milioane de euro. Bugetul Ministerului Culturii, care se ridica la 773 de milioane de lei, a fost avizat favorabil.

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a cerut in comisiile de specialitate suplimentarea bugetului institutiei pe care o conduce pentru achizitionarea sculpturii ”Cumintenia Pamantului a lui Brancusi. Acesta a sustinut ca, desi familia cere 20 de milioane de euro, opera de arta a fost evaluata de doi experti independenti la 4 milioane de euro si, respectiv, la 7-9 milioane de euro.

Alexandrescu a cerut ca bugetul pe 2016 al Ministerului Culturii sa prevada o suma de bani, care sa faciliteze derularea negocierilor pentru achizitionarea ”Cuminteniei Pamantului”, astfel va putea si sa deruleze o campanie de subscriptie publica.

Theodor Paleologu a sustinut, in ceea ce priveste discrepanta dintre evaluarea facuta de expertii platiti de stat si suma ceruta de proprietari, ca: ”Legat de discrepanta, si eu am vrut sa cumpar in 2009 o statuie, o lucrare de tinerete a lui Brancusi, care s-a vandut cu 27 de milioane de euro, in contextul in care suma pe care era dispusa sa o ofere statul roman era ridicola. Nu e prea mult, eu cred ca trebuie sa facem efortul asta, chiar daca suma este prea mica, pentru ca ajutam Ministerul votand amendamentul acesta. Le dam temei sa vorbeasca in public despre asta, chiar sa lanseze o initiativa de apel la donatii”

Parlamentarii din comisii au decis sa voteze un amendament prin care bugetul Ministerului Culturii este suplimentat cu 5 milioane de lei pentru negocierile de achizitionare a statuii ”Cumintenia Pamantului”, desi existau mai multe propuneri pe masa.

Astfel, presedintele comisiei pentru cultura din Senat, Georgica Severin, a propus suplimentarea doar cu 2 milioane de lei, pentru ca oricum suma este una simbolica, care sa permita derularea negocierilor pentru achizitionarea operei de arta. Si, potrivit senatorului, trebuie sa se dea un semn ca statul nu cedeaza in fata sumei de pretinse de proprietari pentru ”Cumintenia Pamantului”. ”Nu suma este relevanta, ci mesajul transmis”, a declarat Severin.

Background:

In luna septembrie 2014, sculptura „Cumintenia Pamantului”, de Constantin Brancusi, care este evaluata la circa 20 de milioane de euro si face parte dintr-o colectie bucuresteana privata, a fost pusa in vanzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat sa isi exercite dreptul de preemtiune.

Ministerul Culturii a oferit, la inceputul anului 2015, suma de 2 milioane de lei pentru achizitionarea sculpturii ”Cumitenia Pamantului”. Oferta a fost refuzata de proprietari, iar dreptul de preemptiune al statului a exprirat.

Potrivit lui Alexandru Baldea, directorul si actionarul majoritar al casei de licitatii Artmark, „Cumintenia Pamantului”, de Constantin Brancusi, este considerata a fi cea mai valoroasa lucrare de arta romaneasca aflata pe teritoriul Romaniei.

Realizata in 1907, „Cumintenia Pamantului”, alaturi de opere precum „Sarutul” si „Rugaciunea” marcheaza cea mai apreciata perioada de creatie a artistului, in care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universala, turnate in expresii formale de noutate absoluta.

Cea mai importanta tranzactie recenta a unei opere de Brancusi este adjudecarea, in 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii in lemn „Madame L. R.”, pentru pretul de 26 de milioane de euro (fara comisioane si taxe incluse). Cea mai recenta vanzare a unei opere de Brancusi, organizata tot la casa Christie’s, insa la New York, in iunie 2014, s-a incheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferita pentru un simplu studiu in ghips al viitoarei capodopere „Sarutul”.