Proiect Patriarhie-MAE in diaspora: O parte a romanilor din strainatate, decisi sa nu se mai intoarca

Diaspora se imparte in doua grupuri, unul al romanilor care abia asteapta sa revina acasa si altul al celor hotarati sa nu se intoarca, desi in Romania au parinti sau copii – aceasta este una dintre concluziile proiectului „Romani de langa Romani” realizat de Patriarhie si MAE, relateaza agentia Mediafax.

Proiectul „Romani de langa Romani”, finantat de Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni si promovat de Radio Trinitas, a avut ca obiectiv general promovarea, mediatizarea si consolidarea diasporei romanesti prin mass-media.

Derulat pe parcursul a peste sase luni, proiectul a avut ca grup tinta 200 de membri ai celor 26 de comunitati de romani din Paris, Munchen, Bruxelles, Roma si Madrid, dar si din organizatii neguvernamentale, precum si jurnalisti romani in cele cinci orase. Au fost realizate astfel reportaje pe teme culturale, sociale si religioase, precum si interviuri in comunitatile de romani.

Finalitatea proiectului a fost aceea de a alcatui „un tablou a ceea ce este acolo si chiar sa redactam o brosura care sa exprime o imagine de ansamblu a diasporei noastre occidentale”, explica directorul Radio Trinitas, Ciprian Olinici, consilier patriarhal.

Din discutiile cu membrii grupului tinta, realizatorii proiectului au ajuns la cateva concluzii legate de diaspora. „Ascultandu-i, se poate spune ca diaspora se imparte in doua grupuri: cei care abia asteapta sa revina acasa, mai ales ca viata in Occident s-a schimbat foarte mult, si altii care nu vor mai reveni niciodata, desi in tara au parinti sau copii (…) .Sunt romani care spun ca acolo (in strainatate – n.r.) nu le lipseste nimic, iar altii care si-ar dori ca Romania sa ajunga la acel nivel al asigurarilor de sanatate ca in Belgia, de pilda, in schimb specialistii sunt la fel”, spune Olinici.

Acelasi proiect a relevat ca romanii din diaspora isi boteaza copiii in tara „de adoptie”, insa vin in Romania pentru nunti si inmormantari.

De asemenea, cei din grupa de varsta 35-40 de ani merg la biserica impreuna cu copiii. „In Roma 6, la Liturghie se aduna si o mie de romani”, mai spune consilierul patriarhal Ciprian Olinici.

Tot in diaspora, preotii romani slujesc in cele mai diverse locuri, chiar si la puscariile unde sunt inchisi conationali. „Langa Roma, de pilda, a fost botezata recent o tanara de 30 de ani aflata in detentie”, adauga realizatorii proiectului.

Multe biserici din diaspora sunt organizate in foste manastiri catolice sau alte spatii date in comodat de autoritatile locale, dar sunt si regiuni unde romanii si-au construit propriul lacas de cult.

Potrivit consilierului patriarhal, specificitatea proiectului a fost aceea ca acesta s-a adresat „diasporei recente”. In viitor, initiativa ar urma sa fie extinsa in Australia, Noua Zeelenda, Africa de Nord si Republica Moldova.

Valoarea totala a proiectului a fost de 88.385 lei, contributia din partea MAE, prin Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni, fiind de 79.860 lei.

La prezentarea rezultatelor proiectului, ministrul delegat pentru Romanii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a spus ca a cerut, pentru 2015, cel putin dublarea bugetului de care dispune Departamentul. „Bugetul nostru este foarte mic, de 10 milioane de lei. Din acesti 10 milioane de lei, ar fi trebuit sa finantam 784 de proiecte care au fost depuse la sesiunea de concurs din februarie, proiecte care sunt culturale, educationale, spirituale venite din toate colturile lumii unde sunt comunitati romanesti. Daca ar fi trebuit sa finantam toate aceste proiecte, am fi avut nevoie de 98 de milioane de euro (…) Au fost finantate peste 300 de proiecte, printre care si cele trimise de parohii. Noi am cerut cel putin dublarea bugetului cel putin pentru exercitiul financiar 2015. Vom incerca sa stim ce sume am putea sa disponibilizam pentru proiecte educationale, spirituale, culturale si istorice”, a spus demnitarul.