Humanitas la Gaudeamus. Programul lansarilor.
Humanitas vă dă întâlnire la Gaudeamus, începând de miercuri, 19 noiembrie, până duminică, 23 noiembrie, cu cele mai frumoase cărţi ale toamnei 2014 şi cu cei mai îndrăgiţi autori. De la cele peste 30 de evenimente ce se vor desfăşura pe scena care deschide standul editurii nu vor lipsi Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu, Ioana Pârvulescu, Andrei Pleşu, Dan C. Mihăilescu, Horia-Roman Patapievici, Oana Pellea, T.O. Bobe, Radu Sergiu Ruba, Vlad Zografi, Andrei Cornea.
Vă aşteptăm cu 10% reducere la 1 000 de titluri, dintre care peste 60 în primă ediţie, şi preţuri speciale la cărţile-cadou.
______________________________
Programul lansărilor
Vineri, 21 noiembrie
ora 16.30
Radu Sergiu Ruba, O vară ce nu mai apune
Participă: Dan C. Mihăilescu, Radu Sergiu Ruba, Radu Paraschivescu
„Borges însuşi n-ar fi putut s-o spună mai frumos: «Nu există paradis în absenţa luminii». După cum nu există întreprindere mai delicată – şi totodată aventură mai palpitantă – decât întoarcerea pe urmele propriilor paşi. Radu Sergiu Ruba face acest drum sprijinindu-se mai mult pe retina memoriei decât pe memoria retinei. Prozele lui deschid cărări spre o lume populată de personaje asupra cărora timpul şi-a făcut lucrarea după cum a poftit. Ruba extrage amintiri din mâlul trecutului, le spală în soarele unei zile de toamnă şi le aşază pe catifea, sub ochii noştri, ca pe nişte ţăndări de pietre preţioase. Forţa evocatoare şi talentul confesiv fac din O vară ce nu mai apune paşaportul spre ţinuturi şi oameni din alt loc şi din alt secol. Radu Sergiu Ruba scrie despre şaradele vieţii, despre farsele, descompunerile şi recompunerile ei. Prozele lui stau la confluenţa dintre istorie, geografie şi biografie. Le citeşti cu emoţia elevului care, pe vremuri, aştepta ca soarele să prindă în raza lui picătura de cerneală suspendată în vârful peniţei. Apoi îţi vine să mângâi paginile şi să mulţumeşti celui care răstoarnă miere peste creştetele noastre. Fiindcă tocmai ai avut parte de ceva frumos şi sfâşietor.” (Radu PARASCHIVESCU)
ora 17.00
Dragoş Muşat, File din Jurnalul lui Tetelu
Participă: Andi Moisescu, Radu Paraschivescu, Dragoş Muşat
Merită România ultimelor decenii hatârul unei fresce parodice? Fără îndoială. Iar dacă merită, este Dragoş Muşat cel mai îndreptăţit s-o picteze? Fără îndoială. Prin urmare, zis şi pictat. Jurnalul lui Tetelu este răspunsul pe care un umorist echipat cu toate cele trebuincioase îl dă atât de trâmbiţatei mândrii de-a fi român. Agramat, candid şi halucinat de gânduri tembele, Tetelu ţine de fapt o oglindă la îndemână şi ne-o pune în faţă de îndată ce ne vede apropiindu-ne. Iar nouă ne va fi greu, cumplit de greu, să nu ne recunoaştem măcar parţial în această panoramă a deşertăciunilor care este România tranziţiei.
ora 17.30
Nikos Kazantzakis, Căpitanul Mihalis. Libertate sau Moarte
Participă: Elena Lazăr, Tudor Dinu, Elisabeta Lăsconi, Denisa Comănescu
„Când am început, acum, la bătrâneţe, să scriu Căpitanul Mihalis, scopul meu ascuns a fost acesta: să salvez, îmbrăcând-o în cuvinte, priveliştea lumii aşa cum au creat-o ochii mei de copil. Şi când spun priveliştea lumii vreau să spun priveliştea Cretei“, scrie Kazantzakis în prologul romanului său, o impresionantă frescă istorică şi totodată o emoţionantă poveste bazată pe evenimente reale din tulburata şi tulburătoarea existenţă a insulei Creta, patria autorului.
ora 18.00
Despre nerăbdarea de a fi răbdător
Dan C. Mihăilescu şi Ciprian Măceşaru în dialog epistolar
Volum apărut în Colecţia Portrete în dialog
Participă: Dan C. Mihăilescu, Ciprian Măceşaru, Lidia Bodea
„Când, odată sorbiţi de fluxul demenţial al oraşului, vă veţi ciocni de mersul enervant de încet al unui zdrahon cu părul alb, păşind agale, boiereşte pe lângă pereţi, să ştiţi că-i foarte posibil ca eu să fiu acela. Ca să fiţi siguri de asta, plasaţi fulgerător îndemnul Hai, tataie, hai mai repede. Dacă veţi auzi răspunsul mulcom Poftiţi, luaţi-o dumneavoastră înainte, că eu nu mai am unde să mă grăbesc, atunci nu mai e loc de îndoială: eu sunt ăla.“ (Dan C. MIHĂILESCU)
„Nerăbdători, sărim peste etape, le ardem, neglijăm esenţele, facem afirmaţii categorice şi încercăm să realizăm lucruri fără a le cunoaşte natura intimă. Cam aici suntem, într-o grabă păguboasă, mereu îmbătaţi de virtuţi mai mult afirmate decât dovedite, superficiali şi, în acelaşi timp, mereu nemulţumiţi de condiţia noastră. Zidim în pereţii ce se tot dărâmă o parte a sufletului nostru. Ne aruncăm cu capul înainte, gata să cucerim ceea ce alţii au cucerit după sute de ani de statornicie.“ (Ciprian MĂCEŞARU)
ora 18.30
William Golding, Beznă clară
Traducere de Iulia Gorzo
Volum apărut în Colecţia Raftul Denisei, Humanitas Fiction
Participă: Iulia Gorzo, Andreea Răsuceanu, Alexandra Rusu, Denisa Comănescu
Un roman misterios şi complex, Beznă clară e povestea lui Matty, un băieţel care scapă ca prin minune dintr-un bombardament în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, rămânând însă oribil mutilat pentru tot restul vieţii. Ducând o existenţă complicată, respins de oameni din cauza înfăţişării sale şi fără nici un sprijin, Matty trăieşte experienţe extrasenzoriale care îl conving că menirea sa în lume e una specială. Treptat, cei din jurul lui ajung să-l perceapă ca pe un sfânt şi vor să-l urmeze. Frecventând anticariatul lui Sim Goodchild, el le observă acolo pe cele două surori gemene, Toni şi Sophy Stanhope, a căror pornire spre violenţă şi rău datează încă din copilărie: încep prin a chinui animale, iar Sophy sfârşeşte prin a pune la cale răpirea şi chiar uciderea absurdă prin gratuitatea sa a unui băiat. Un roman despre violenţă şi nebunie, despre căile neaşteptate prin care o fiinţă părând să fi pierdut totul reuşeşte să regăsească lumina.
19.00
Întâlniri:
În faţa blocului. 55 de jocuri şi „faze“ ale generaţiei cu cheia la gât
Participă: Vlad Tomei, Mihai Gheorghe, T.O. Bobe
Sâmbătă, 22 noiembrie
ora 11.30
Oscar Wilde, Portretul lui Dorian Gray
Traducere de Antoaneta Ralian
Volum apărut în colecţia Raftul Denisei, Humanitas Fiction
Participă: Antoaneta Ralian, Mihaela Irimia, Andreea Răsuceanu, Denisa Comănescu
În momentul apariţiei (1890), Portretul lui Dorian Gray a fost un succes însoţit de un uriaş scandal. Scopul romanului, un strălucit puzzle, era să epateze minţile convenţionale prin explorarea infinitelor relaţii dintre viaţă şi artă. Analiză subtilă a societăţii victoriene târzii, dublată de o afirmare a principiilor estetismului şi a teoriei frumosului ca valoare absolută, combinând elementele gotice cu cele ale prozei franceze decadente, Portretul lui Dorian Gray este unul dintre marile romane ale lumii, care a însemnat un punct de cotitură în istoria literaturii.
„Romanul meu e otrăvitor, dacă vreţi, dar nu puteţi nega că este perfect, iar perfecţiunea este ceea ce căutăm noi, artiştii.“ (Oscar WILDE)
ora 12.00
Lucian Boia, Suveranii României. Monarhia, o soluţie?
Participă: Lucian Boia, Gabriel Liiceanu
„Rămâne de netăgăduit faptul, verificat până azi, de la o generaţie la alta, că în societatea românească persoana învestită cu autoritate ajunge să reprezinte mai mult decât instituţia în sine, iar normele, fie ele şi constituţionale, sunt cu deosebire elastice. «Ce bine e când o ţară are un suveran inteligent», i-a spus odată regele Carol I lui Petre P. Carp. Răspunsul acestuia din urmă – politician renumit pentru replicile lui memorabile – a căzut, tăios şi definitiv: «Nu, Maiestate, ci o dinastie e într-adevăr întemeiată numai când [ţara] poate respecta pe un rege prost». Altfel spus, într-un sistem cu adevărat funcţional, capacităţile intelectuale ale suveranului sunt indiferente, şi chiar e de dorit ca acesta să nu facă prea mare uz de ele. Regele întruchipează punctul fix al edificiului naţional, şi rostul său, înalt simbolic, nu este acela de a se agita pe scena publică şi de a căuta soluţii la problemele curente.“ (Lucian BOIA)
ora12.30
Hélène Grémillon, Confidentul
Traducere de Mariana Piroteală
Participă: Hélène Grémillon, Elisabeta Lăsconi, Ana Maria Caia, Denisa Comănescu
Un adevărat fenomen editorial, romanul de debut al scriitoarei franceze Hélène Grémillon a devenit bestseller imediat după apariţie, în 2010, fiind tradus până în prezent în 27 de ţări. Confidentul a fost încununat în Franţa cu numeroase premii, printre care Lauriers Verts de la Forêt des Livres – Prix du Premier Roman (2010), Prix Palissy (2011), Prix Emmanuel Roblès (2011), Prix Montalembert (2011) şi Prix Jeune Talent Littéraire des Clubs de Lecture Saint-Germain-en-Laye (2011), în Germania primind Euregio-Schüler- Literaturpreis (2013).
ora 13.00
Lansare de carte şi sesiune de autografe
Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, O idee care ne suceşte minţile
Participă: Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu
Autorii acestei cărţi au plecat de la ideea că divizarea memoriei europene este o consecinţă inevitabilă a inexistenţei unei memorii comune. Iar cheia regăsirii unei memorii comune stă în gestionarea memoriei comunismului. Aşa cum cheia primei unificări europene a fost învingerea fascismului şi memoria comună care a rezultat de aici, cheia celei de-a doua unificări europene a fost prăbuşirea comunismului şi memoria comună care ar fi trebuit să rezulte de aici. Însă comunismul nu a fost învins (s-a prăbuşit singur), iar memoria comunismului nu a devenit comună, e încă flotantă şi bântuie ca un strigoi Europa. Textele care sunt aduse laolaltă între copertele acestei cărţi au fost scrise independent unele de altele. Unitatea lor spontană face din autorii lor nişte veritabili estici. Problema comună este memoria comunismului, în Est, şi refuzul ei, în Occident.
ora 13.30
Anca Ştef, Raul Ştef, Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României
Participă: Horia-Roman Patapievici, Anca Ştef, Raul Ştef, Gabriel Liiceanu
Pretutindeni şi oricând, viaţa este o bursă a binelui şi răului, a luminii şi întunericului, a adevărului şi minciunii. România comunistă, cu lagărele ei de la Piteşti, Gherla, Periprava sau Aiud, a fost un loc unde infernul a avut regizori exersaţi în arta de-a face rău. Unii dintre ei au fost sadici, alţii doar brutali. Unii au trăit în voluptatea supliciului, alţii s-au mulţumit să execute ordine criminale. Au existat însă, în acest spaţiu al ororii, şi oameni pe care nu i-a putut îndoi nimeni. Oameni care au supravieţuit prin rugăciune, credinţă şi speranţă. Oameni care n-au fost dispuşi să accepte traficul de conştiinţe şi nici să-şi negocieze demnitatea. Douăzeci dintre ei au acceptat să vorbească tocmai în anul în care se împlineşte o jumătate de secol de la decretul de eliberare în masă a deţinuţilor politici. Interviurile realizate de Anca Ştef, dublate de fotografiile lui Raul Ştef, pun în lumină un snop de trestii gânditoare pe care soarta le-a silit să-şi petreacă o perioadă de timp în fiare şi printre fiare. Lucrurile pe care le istorisesc aceşti oameni aici, în Supravieţuitorii. Mărturii din temniţele comuniste ale României, sunt lucruri pe care n-au îndrăznit până acum să le povestească nici măcar propriilor familii. Dacă s-au hotărât totuşi să vorbească în acest ultim ceas au făcut-o, fireşte, ca să nu uităm.
ora 14.00
Mircea Cărtărescu, Fata de la marginea vieţii. Povestiri alese
Participă: Mircea Cărtărescu, Lidia Bodea
„Unele dintre micile istorii adunate aici sunt basme, altele povestiri, altele, până la urmă, fragmente de jurnal. Toate sunt în definitiv amintiri, reale sau inventate. Nu imagini ale realităţii, ci ale minţii care o decupează din hiperrealitatea noastră de toate zilele. Au fost presărate până acum în multe dintre cărţile mele, în alte contexte şi cerând o altă lectură. M-am gândit să le strâng, pentru plăcerea cititorului, între coperţile unui singur volum, nu pentru că aş crede foarte mult – deşi cred – în calităţile prozei scurte, ci mai ales pentru că am o credinţă de neclintit în poezie. N-am prea avut de ales în alcătuirea acestei culegeri de «povestiri alese». Am lăsat doar să intre texte de o lungime rezonabilă, pe care m-am amuzat să le aşez într-o ordine oarecare, dar altfel le-am lăsat să colaboreze, să se alieze, să se înfrunte, să se submineze-ntre ele ca orice grup de necunoscuţi adunat între zidurile unei odăi. Sperând ca până la urmă să iasă de-aici mallarméanul «beau livre».“ (Mircea CĂRTĂRESCU)
ora 14.30
Cu mâna pe inimă
Corina Negrea în dialog cu Martin S. Martin
Volum apărut în colecţia Portrete în dialog
Participă: Corina Negrea, Martin S. Martin, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu
Toate cărţile din seria „Portrete în dialog“ reprezintă un exerciţiu de recapitulare a unei vieţi, o încercare a memoriei de a găsi, în neprevăzutul evenimentelor, coerenţa unui destin. Sub forma unui dialog destins, doi oameni stau de vorbă: unul întreabă, provoacă, scormoneşte în viaţa celuilalt; celălalt, invitatul şi eroul cărţii, răspunde întorcându-se către sine, dar termină prin a-şi aduce viaţa la lumină în beneficiul cititorilor. Căci, aflând povestea unui destin individual şi confruntându-ne cu el, noi suntem cei câştigaţi.
Cei doi care s-au prins aici în dialog sunt un jurnalist de ştiinţă, Corina Negrea, realizatoarea emisiunii Născut în România de la Radio România Cultural, şi Martin S. Martin, eroul poveştii, chirurg şi cardiolog celebru, emigrat în Statele Unite în 1985.
ora 15.00
Mihai Eminescu, Poezii
Ediţie de colecţie
Participă: Dan C. Mihăilescu, Ioana Pârvulescu, Cătălin Cioabă
„Eminescu nu a avut timp să-şi adune creaţia într-un volum „de autor”, tot astfel cum nu a avut, de fapt, nici timp să o încheie, lăsându-ne moştenire un şantier de proporţii uriaşe – pe cât de fascinant, pe atât de copleşitor. Această nouă ediţie restituie o parte însemnată a operei poetice, readucând-o, totodată, la datele ei primordiale: ordonate potrivit anilor când au fost scrise şi însoţite de note ample care evocă elemente biografice sau detalii de atelier, poeziile eminesciene câştigă în puritate. Le putem citi cu adevărat „aşa cum le-a scris Eminescu”, iar nu cum le-au reordonat numeroşii săi editori, de-a lungul timpului.
Ceea ce antologia de faţă desluşeşte, în epura cronologiei sale interne, este viteza de evoluţie a unui poet care, deşi începe a scrie sub auspiciile paşoptismului, duce, cu geniul său, lirica românească la apogeul romantismului, pentru a o ancora apoi în zorii modernităţii, ce vor lumina lumea literară românească abia în secolul posterităţii eminesciene.“ (Ioana BOT)
ora 15.15
Lansare Humanitas Multimedia
Audiobook Mihai Eminescu, Poezii – selecţie şi lectură de Andrei Pleşu
Participă: Andrei Pleşu, Lidia Bodea
„Ne mândrim în asemenea măsură cu Eminescu, încât aproape că nu mai simţim nevoia să-l citim. Ni se pare că îl cunoaștem. Nu e el ilustrarea supremă a virtuţilor naţionale? Nu e el justificarea noastră în absolut? Numai că, redus la efigie, la poza de manual, poetul riscă să fie uitat. Eminescu nu înseamnă doar Luceafărul, Scrisoarea a III-a, Somnoroase păsărele sau Pe lîngă plopii fără soț. E mult mai mult şi e altfeldecât l-am fixat în memoria noastră. E grav, dar se şi joacă, e trist, dar poate fi şi binedispus, e solemn şi profetic, dar poate să fie şi ironic sau plictisit. Asta am încercat să arăt prin versurile pe care am ales să le citesc pentru dumneavoastră.“ (Andrei PLEŞU)
ora 15.30
Ioana Pârvulescu, Cum continuă povestea
Participă: Ioana Pârvulescu, Radu Vancu, Mircea Cărtărescu, Dan C. Mihăilescu
„Purtăm în noi mai multe vieţi. Problema e pe care o actualizăm. Purtăm în noi mai multe cărţi. Problema e pe care o actualizăm. Am ales-o, de data aceasta, pe cea de poezie. Un jurnal pe care l-am acumulat interior de-a lungul anilor şi căruia acum i-a venit momentul: încercări primejdioase de a înţelege şi prinde în vers lumea, cu mine cu tot în ea, pentru că poezia are acces la lucruri imposibil de exprimat în orice alte vorbe «pe-nţeles». Cred că în poezie se pot spune în cuvinte inocente lucruri mult mai dure decât în proză. Cum continuă povestea. E un semn de întrebare în titlu, care mă nelinişteşte încă. Se află aici o bună parte din vieţile şi din morţile mele.” (Ioana PÂRVULESCU)
ora 16.00
Bob Dylan, Tarantula
Traducere de Sorin Gherguţ; Volum apărut la Humanitas Fiction
Participă: Mircea Cărtărescu, Sorin Gherguţ, Denisa Comănescu
„Asemenea lui Kerouac, Ginsberg, Burroughs, Gregory Corso, şi poate mai mult decât ei, Bob Dylan a reprezentat în cântecele şi-n scrierile lui (ce alcătuiesc un continuum fără fisură) criza de identitate a Americii de după război, căutările artistice ale unei generaţii obsedate de sentimentul unei schimbări iminente a lumii. «The times they are a-changing», avertiza el: roata se învârteşte, ce-i azi dedesubt mâine va fi deasupra, ce-i azi dispreţuit mâine va face gloria unei literaturi. Tot acest amalgam haotic de cultură înaltă şi cultură populară, de voci ce se-ntind de la nursery-rhymes la citate sofisticate formează marele colaj al Tarantulei.“ (Mircea CĂRTĂRESCU)
ora 16.30
Milan Kundera, Sărbătoarea neînsemnătăţii
Volum apărut în Seria de autor Milan Kundera în traducerea Ioanei Pârvulescu
Participă: Ioana Pârvulescu, Radu Vancu, Radu Paraschivescu, Lidia Bodea
„Sărbătoarea neînsemnătăţii e un roman însemnat, care adună laolaltă teme esenţiale din scrisul lui Kundera, dar, atenţie, cu schimbări neaşteptate de perspectivă (nu rataţi motivul femininului, uluitor!). Filtrând la maximum viaţa, ajunge la ultima ei consecinţă: jocul neînsemnătăţii. Într-o epocă serioasă, ca a noastră, care a pierdut undeva, pe drum, râsul, revin în scenă neseriozitatea, comedia detaliilor, absurdul, inexplicabilul şi gluma. Acestea se intersectează atât în Istoria mare (Stalin, Kalinin, Hruşciov), cât şi în istoriile de zi cu zi ale Parisului, la 60 de ani după moartea lui Stalin. Metafora care se deschide în carte şi uneori, dilatată, înghite tot romanul este teatrul de păpuşi. Pentru cititorul român, o vibraţie din piesele lui Ionesco e perceptibilă în timbrul acestei cărţi: o împăcare a comediei cu tragedia, a neseriozităţii cu gravitatea, a disperării cu buna dispoziţie. Nu pare un roman scris ca să-i măgulească pe contemporanii noştri. Pare scris ca să te pună pe gânduri, amuzându-te. Ceea ce, oricum, ar trebui să ne măgulească.” (Ioana PÂRVULESCU)
ora 17.00
Evgheni Vodolazkin, Laur
Traducere de Adriana Liciu; Volum apărut în Colecţia Raftul Denisei
Participă: Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu, Horia-Roman Patapievici, Denisa Comănescu
„Sunt lucruri despre care este mai uşor să vorbeşti în contextul unei Rusii străvechi. Despre Dumnezeu, de exemplu. După părerea mea, legăturile cu El erau mai directe pe vremuri. Mai mult decât atât, pur şi simplu existau. Acum natura acestor legături îi preocupă doar pe puţini, şi asta e neliniştitor. Să fi aflat noi, din Evul Mediu încoace, vreun lucru complet nou, care să ne permită să ne relaxăm?“ (Evgheni VODOLAZKIN)
ora 17.30
Amza Pellea, Să rîdem cu Nea Mărin
Participă: Oana Pellea, Irina Margareta Nistor, Lidia Bodea
„Foarte puţină lume ştie că textele cu Nea Mărin sînt scrise în totalitate de el, de Amza.
Un umor sănătos, fără pic de vulgaritate, un umor cu o ţîră de poezie, un umor curat. Ţi-e drag să citeşti, dar se mai întîmplă ceva: nu numai că parcă îi auzi vocea, dar ai impresia că îţi şi apare în faţa ochilor Nea Mărin din Băileşti… hîtru, sănătos, vesel.
Despre foile ce rămîneau pe birou peste noapte, foile scrise cu cerneală albastră, şi despre mirosul lor, un amestec de miros proaspăt de hîrtie, miros de cerneală şi parfumul lui tata, de lavandă, nu se poate povesti…“ (Oana PELLEA)
ora 18.00
Cristian Presură, Fizica povestită
Participă: Cristian Presură, Voicu Lupei, Mircea Penţia, Vlad Zografi
„Cartea lui Cristian Presură este cu atât mai valoroasă cu cât se adresează în egală măsură unui cititor neavizat şi unuia bun cunoscător al formalismului matematic, care nu acceptă uşor afirmaţii fără demonstraţie. Parafrazându-l pe Richard Feynman, pot spune că pentru a studia fizica există două posibilităţi: fie urmaţi timp de cinci ani cursurile facultăţii de fizică, fie citiţi această carte.“ (Dr. Mircea PENŢIA, Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară, Bucureşti-Măgurele, cercetător ştiinţific asociat CERN, Geneva)
ora 18.30
Mo Yan, Ţara Vinului
Traducere de Luminiţa Bălan; Colecţia Raftul Denisei,Humanitas Fiction
Participă: Luminiţa Bălan, Florentina Vişan, Denisa Comănescu
Nimic nu este ce pare a fi în romanul lui Mo Yan. Pe de-o parte, intriga poliţistă clasică se risipeşte într-un parcurs al incertitudinilor, iar reprezentantul legii şi ordinii devine o epavă coruptă. Trimis să investigheze notabilităţi din Ţara Vinului acuzate de canibalism, detectivul Ding Go’uer se predă în faţa ispitelor, fie că este vorba despre timid provocatoarea şoferiţă de camion (de fapt, soţia principalului suspect, diabolicul, dar şarmantul Jin, care o foloseşte pe post de momeală), fie de apetisantele şi nenumăratele platouri cu mâncăruri rafinate stropite cu inimaginabile cantităţi de alcool. Pe de altă parte, schimbul de scrisori dintre Li Yidou şi idolul lui, Mo Yan, deşi pare dedicat exclusiv problemelor de teorie literară şi de practică a scrisului, dezvăluie nonşalant realităţi atroce pe care ancheta lui Ding Go’uer le ratează. Cele două planuri narative capătă o concreteţe ameţitoare când Mo Yan însuşi este invitat în Ţara Vinului, oaspete de onoare al unui festin ce se anunţă pantagruelic. Structura narativă complexă îşi sporeşte forţa prin acumularea halucinantă de întâmplări şi detalii care, deşi prezentate în planuri aparent paralele, converg în tabloul swiftian al unei lumi corupte, atât de înrobită simţurilor, încât nu mai are nici o urmă de umanitate.
„Un tur de forţă. O satiră necruţătoare, şocantă şi amuzantă.“ (Literary Review)
Duminică, 23 noiembrie
ora 11.00
Nobel pentru literatură 2014
Patrick Modiano
Micuţa Bijou
Traducere de Dan Rădulescu
Strada Dughenelor Întunecoase
Traducere de Şerban Velescu
Volume apărute în Colecţia Raftul Denisei la Humanitas Fiction
Participă: Ioana Pârvulescu, Mihaela Dedeoglu, Denisa Comănescu
Opera lui Patrick Modiano este încununată cu numeroase premii franceze şi internaţionale, culminând în 2014 cu Premiul Nobel pentru literatură. Motivaţia juriului: „pentru arta rememorării prin care evocă cele mai absconse destine umane şi dezvăluie universul vieţii sub Ocupaţie“. Opera sa e tradusă în peste patruzeci de limbi.
ora 11.30
Liza Dalby, Povestea doamnei Murasaki
Traducere de Diana Tihan; Colecţia Raftul Denisei,Humanitas Fiction
Participă: Angela Hondru, Diana Tihan, Elisabeta Lăsconi, Denisa Comănescu
Povestea doamnei Murasaki, o adevărată „arheologie literară”, rafinată şi bogată în detalii, care recreează atmosfera strălucitei perioade Heian şi conturează cu fineţe profilul unei scriitoare celebre, dar misterioase, este un roman construit pe o documen-taţie laborioasă de către Liza Dalby – singura străină ajunsă gheişă în Ţara Soarelui Răsare.
ora 12.00
Maria, regina Romaniei, Jurnal de război. 1916 –1917 (precedat de însemnări din 1910 –1916)
Traducere din engleză de Anca Bărbulescu
Ediţie îngrijită şi prefaţă de LUCIAN BOIA
Participă: Dan C. Mihăilescu, Lucian Boia, Şerban Marin – Arhivele Naţionale ale României
„14/27 august 1916: ziua intrării României în Primul Război Mondial. Este şi ziua când regina Maria începe să-şi ţină jurnalul, pe deplin conştientă că trăieşte un moment de maximă semnificaţie, atât pentru ţară, cât şi pentru propriul său destin.
Titlul Jurnal de război ne aparţine şi necesită, poate, o precizare. Uniforma albă de infirmieră în care a apărut în toţi aceşti ani ar putea lăsa impresia unui efort, desigur demn de elogii, dar de ordin aproape exclusiv «sanitar» şi umanitar. În fapt, regina intervine în toate resorturile războiului. Chiar dacă nu avea nici o calitate oficială în dirijarea treburilor publice (nu era regină domnitoare, ci doar soţie de rege), a jucat un rol deloc neglijabil în orientarea generală a României în preajma şi în timpul războiului. Într-un anume sens, a fost războiul ei.
Volumul prim al Jurnalului de război se încheie în preajma marilor bătălii din vara anului 1917. Vor urma încă două volume. Pe regină o aşteaptă momente de triumf, dar şi noi şi teribile încercări.“ (Lucian BOIA)
ora 13.00
Gabriel Liiceanu, Fie-vă milă de noi! şi alte texte civile
Participă: Andrei Cornea, Vlad Zografi, Gabriel Liiceanu
Textele din acest volum au fost scrise de pe poziţia unui membru al „societăţii civile“ în perioadele în care febra organismului social a atins în ţara noastră grade paroxistice.
„Intelectualul român trăieşte nevrotic şi dramatic, prins între tentaţia de a gesticula vehement pe scena publică şi cea de a trânti, scârbit, poarta istoriei şi de a se încuia în camera lui. Mereu am avut, ca români, ceva de înfruntat, de îndreptat, de luat de la capăt. Trăim, epuizant, o stare de insurecţie cetăţenească. Bolnava noastră Românie, cu şmecherii, lichelele sau incapabilii care au condus-o periodic, ne-a cerut, de prea multe ori, să nu uităm că suntem «cetăţeni» şi «români». Visez o Românie de care să nu trebuiască să-mi aduc aminte mai mult de o dată la patru ani.“ (Gabriel LIICEANU)
ora 13.30
În viaţă sunt lucruri care nu se fac. Şi care totusi se fac…
Péter Várdy în dialog cu Imre Tóth
Volum apărut în colecţia Portrete în dialog
Participă: Vlad Zografi, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu
Imre Tóth şi-a petrecut primii cincizeci de ani din viaţă în România şi Ungaria, înainte de a pleca în Occident. În acest dialog cu Péter Várdy, filozof maghiar stabilit în Olanda, Tóth vorbeşte cu sinceritate şi luciditate despre viaţa lui, despre modul său de gândire, despre istoria Europei secolului XX. Deopotrivă confesiune personală, mărturie istorică şi (auto)evaluare etică, volumul atacă frontal cele mai controversate aspecte ale vieţii individuale şi ale Istoriei, invitându-l şi pe cititor la un examen de conştiinţă, la reflecţie.
„Avem aici o carte fascinantă, un itinerar spiritual Şi o fenomenologie a credinţei utopice, o meditaţie despre pasiuni mesianice și destine zdrobite în malaxorul numit istoria secolului XX. Sinceritatea este dogoritoare, onestitatea, copleşitoare. Comparabilă cu marile confesiuni, de la Istrati şi Koestler la Silone şi Wat, o contribuţie esenţială la înțelegerea mirajului comunist şi a demonismului său intrinsec. Imre Tóth a trăit internaţionalismul ca pe o chemare lăuntrică născută din multimilenara suferinţă a unei seminţii prigonite. S-a despărţit de comunism când a înţeles, foarte devreme, că este o imensă impostură.“ (Vladimir TISMĂNEANU)
ora 14.00
Constantin Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe. Cele mai frumoase istorii
Volum apărut în Colecţia Memorii/Jurnale, Seria Vintage
Participă: Dan C.Mihăilescu, Cristina Cioabă, Lidia Bodea, Cătălin Cioabă
Faimoasa carte a lui Constantin Gane, care a încântat generaţii de-a rândul, ar putea sta sub titlul O mie şi una de poveşti. Şi totuşi, istoria românilor e, în aceste pagini, o istorie care se petrece aievea. Şi care, pentru o clipă, pare să nu mai fie o istorie ce a trecut.
ora 15.00
Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului
Ilustraţii de Maria Pillat-Brateş
Publicarea acestui ciclu de poeme însoţit de ilustraţii îi pune pentru întâia oară pe cititori în situaţia privilegiată de a putea aprecia armonia de viziune dintre poetul şi pictoriţa care au ctitorit împreună Povestea Maicii Domnului pe tărâm românesc. (Monica PILLAT)
Dinu Pillat, Ion Barbu. Micromonografie
„De ce această opţiune pentru opera şi personalitatea lui Ion Barbu? Încercăm un răspuns având ca punct de sprijin o teză din monografia lui Tudor Vianu despre Ion Barbu. Criticul disociază la un moment dat între scriitorii a căror operă este caracterizată prin unitate, printr-o dezvoltare uniliniară (ceea ce ar ţine de o atitudine raţională, care este în esenţa ei «electivă şi constructivă») – în această categorie ar intra… Ion Pillat – şi spiritele orientate spre o multiplicitate de direcţii, spiritele contradictorii şi dilematice, din categoria «abjuratorilor şi convertiţilor», a celor «care se nasc a doua oară», precum Paul pe drumul Damascului, structurile caracterizate prin plurivocitate – în această categorie intrând, bineînţeles, Ion Barbu. Să fie Dinu Pillat sedus de astfel de structuri plurivoce? Proza, dar şi critica sa ne pot oferi un răspuns afirmativ la această întrebare…“ (George ARDELEANU)
Participă: Ioana Pârvulescu, George Ardeleanu, Oana Pellea, Monica Pillat
ora 15.30
Ludmila Uliţkaia, Medeea şi copiii ei
Traducere de Gabriela Russo, Colecţia Raftul Denisei
Participă: Angelo Mitchievici, Elisabeta Lăsconi, Denisa Comănescu
Medeea şi copiii ei, apărut în 1996, este al doilea roman al Ludmilei Uliţkaia, tradus până acum în peste douăzeci şi cinci de limbi. În 1997 a fost distins în Italia cu Premiul Penne, iar în anul 2009 a fost nominalizat pe lista scurtă la Booker Prize.
O carte la fel de fascinantă şi doldora de poveşti ca amintirile depănate la gura sobei de o bătrână plină de har; un mozaic labirintic de reminiscenţe din istoria unei epoci.“ (Kirkus Reviews)
„În tribulaţiile propriei familii, Medeea urmăreşte întregul spectru al moravurilor vremii ei, păstrându-şi toleranţa faţă de tot ce este omenesc. De aici, caracterul profund uman al romanului, perspectiva vibrantă, mustind de viaţă şi punctată de scene pline de umor, asupra destinului sub care cad oamenii şi a felului în care ei răspund provocărilor lui.“ (Jerusalem Post)
INTERVIURILE HotNews.ro