Minciuna referitoare la sectiile de vot din Germania. O lectie de la turci

Victor Ponta a afirmat ca nu pot fi organizate sectii de vot in afara reprezentantelor oficiale si consulatelor onorifice ale Romaniei din Germania. Afirmatia a fost facuta in duelul electoral de la Realitatea TV de marti, 11 noiembrie, iar premierul a indicat chiar un document primit de la Ambasada Romaniei de la Berlin, care ar atesta acest lucru.

Pe de alta aparte, MAE german infirma exclusivitatea organizarii alegerilor la misiunile diplomatice. Si pe buna dreptate. Pentru a mentiona doar un recent eveniment similar, in 31 iulie 2014, 1,4 milioane de turci rezidenti in Germania au fost chemat la urne, sa-si aleaga presedintele. Acestia au votat timp de patru zile in sectii amenajate pe stadioane, in imense hale expozitionale, ba chiar si intr-o sala de hochei. Asadar, se poate, iar electoratul roman a fost din nou mintit.

„La dezbaterea de marti de la Realitatea TV, Victor Ponta l-a intrebat pe Klaus Iohannis cate sectii de vot crede ca ar trebui sa fie organizate in Germania in turul II <>”, noteaza Hotnews.ro. „Iohannis nu a raspuns, ci l-a invitat pe Ponta sa-si termine ideea. Victor Ponta a spus ca are in fata un document de la Ambasada Romaniei in Germania in care scrie ca <>.

Sectiile de vot ale altor state sunt organizate in Germania, in principiu, in incinta ambasadelor si consulatelor statelor respectiv.

„In cazuri exceptionale, bine argumentate, exista posibilitatea organizarii uneia sau mai multor sectii in afara ambasadei sau consulatelor”, a declarat Ministerul german de Externe de la Berlin. Acesta afirma ca „in trecut, au existat cazuri in care s-a folosit aceasta exceptie”. „De exemplu in vara anului 2014 au fost organizate sectii de vot pentru alegerile prezidentiale din Turcia in afara Ambasadei turce si a consulatelor in mai multe orase germane”, a subliniat Auswartiges Amt, citat de Hotnews.ro.

Intr-adevar, la alegerile din vara anului 2014, oficialitatile turce au facut un tur de forta in a da cetatenilor lor, nu doar din tara, ci si din diaspora, posibilitatea de a-si vota presedintele. A fost pentru prima data cand turcii din strainatate n-au mai trebuit sa mearga in Turcia, pentru a-si introduce buletinul de vot in urne. Recep Tayyip Erdoğan, presedinte al Turciei -din 28 august 2014-, si fost premier, si-a folosit pozitia in fruntea executivului, pentru a se legaliza organizarea de sectii de vot in strainatate pentru cetatenii turci.

In Germania, conform unor statistici, la finele anului 2013 traiau peste un milion si jumatate de oameni cu cetatenie turca. Conform datelor deStatista.com, Romania se afla pe locul cinci ca numar, cu 267.398 de cetateni romani, fiind depasita doar de greci (316.331), italieni (552.943), polonezi (609.855) si turci (1.549.808). In mod evident, Romania are o diaspora puternica in Germania, iar cifrele oficiale sunt in mod programatic depasite prin faptul ca destui roani lucreaza la negru, ori se folosesc de mobilitatea europeana, pentru a nu locui si profesa pe veci, intr-un loc.

Oare, ca autoritate de stat abilitata si implicata in organizarea alegerilor prezidentiale, nu te gandesti ca, virtual, toti acesti cetateni s-ar putea prezenta la vot, caci au dreptul legal sa o faca? Te culci pe o ureche, aruncand o privire scurta la cifrele de la fostele alegeri si-ti zici ca nu merita efortul administrativ de schimbare, ca „merge si asa”? Participarea la votul pentru europarlamentare nu e relevant (si nu doar in Romania), pentru a evalua prezenta la vot la alegerile prezidentiale, caci in Presedintele tarii (cand acesta e ales in mod direct) cei mai multi cetateni vad o valoare de referinta si un om care poate da directia si viziunea de dezvoltare viitoare a unei tari.

Autoritatile romane n-au prevazut sau nu au vrut sa vada interesul pentru vot al romanilor din strainatate. Iar acest lucru i-a costat, caci protestele pentru exercitarea acestui drept cetatenesc fundamental au atins cote nebanuite, atatpeste granite, cat si in tara. Bine ca au vazut si stiut turcii, care pentru prima data organizau alegeri prezidentiale, pentru diaspora lor din Germania! In colaborare cu autoritatile germane, turcii s-au priceput sa organizeze si sectiile de votare necesare, si un vot civilizat, chiar daca, pe alocuri, s-au inregistrat „defectiuni”. I

Insa asa se intampla la inceput.

Unde s-a votat: pe Olympiastadion din Berlin, stadionul clubului de fotbal Hertha BSC din capitala Germaniei, unde au fost inchiriate 51 de loje VIP, ca spatii de votare pentru 140.000 de turci care locuiesc in zona. La Hanovra s-a votat in 66 de cabine la Messehalle, cladirea unde se organizeaza in mod curent expozitii si targuri de profil. La Düsseldorf, zeci de mii de turci au votat in incinta ISS Dome, adica un mare stadion. La Essen, intr-o incinta expozitionala, care se intinde pe mii de metri.

S-a mai votat in locatii XXL in Frankfurt am Main (Fraport Arena), München si Karlsruhe (cladiri de targuri internationale). Sapte mega-centre de vot, cu sute de cabine si urne, control si paza „ca la aeroport”; insa mult spatiu, amenajare corespunzatoare nu doar pentru comisii, ci si pentru votantii care, veniti cu familii, copii si oameni mai in varsta, sa poata sedea pe scaune, merge la toalete si scrie la masute, ce mai aveau de completat pentru vot.

Iar acum, o premiera! Timp de patru zile au votat turcii din Germania pentru Presedintele lor, intre 31 iulie si 3 august 2014. Daca ar fi fost nevoie de al doilea tur de scrutin, s-ar fi votat intre 18-20 august. N-a fost nevoie, Erdogan a avut majoritatea necesara, inca din primul tur. Insa totul a fost prevazut si nu chiar cu mult timp in avans: doar cu trei luni inainte de alegerile prezidentiale. Conceptul de vot a fost inaintat de ambasada Turciei si consulate autoritatilor germane, iar MAE german le-a verificat „pentru a exclude o amenintare la adresa securitatii nationale si ordinii din Germania”.

Intr-o conferinta de presa de la inceputului anului 2014 de la Berlin, cancelarul Angela Merkel l-a asigurat pe premierul Recep Tayyip Erdogan, prezent si el, „ca dreptul la vot al oamenilor care traiesc in Germania si au cetatenie turca sa se si poata exercita bine”. In acest sens, verificarile de securitate vor fi facute „rapid si eficient”, a declarat si MAE german.

Turcii din diaspora doritori de participare la alegeri s-au inscris via e-mail la autoritatea electorala din Turcia, iar apoi, tot prin e-mail au putut conveni cu consulatele un „termin”, adica ora si locul unde se vor prezenta la vot, pe parcursul celor patru zile. Timp a fost suficient, chiar daca, inevitabil, au aparut pe parcurs si unele disfunctionalitati.

Un exemplu concret, din marea hala expozitionala de la Düsseldorf, unde prin pereti falsi de carton s-a impartit si amenajat sectia de votare, cu 92 de urne: doar doi functionari consulari si cate un reprezentant al celor trei mari partide politice din Turcia au vegheat la respectarea legalitatii. Insa in procesul organizatoric si de ajutare a alegatorilor, au fost implicati voluntari si asociatii ale turcilor din Germania.

Fati Ciftci, o tanara turcoaica de 20 de ani a povestit cum a ajuns sa ajute la scrutinul electoral, prin asociatia culturala germano-turca din Neuss. „Unii se ocupau de stampile, altii imparteau buletinele de vot, iar altii controlau listele”. In echipe de cate cinci, cu computere si documente de vot, voluntarii turci au ajutat comisiile sa-si faca treaba.

Maine incepe votul romanilor din turul al doilea pentru prezidentiale, unde Klaus Iohannis si Victor Ponta par a alerga, dupa sondaje mai noi, umar la umar. Va face oare diferenta votul predominant de centru-dreapta, al romanilor din strainatate? Nu prea cred. Iar aceasta, deoarece acestor romani nu li s-au asigurat nici in turul intai si nici acum, conditii optime de participare la vot. Cu una-doua exceptii. De exemplu, in Republica Moldova, unde intentia de vot a fost considerata cu iz pesedist.

Iata ce scrie MAE in 16 septembrie 2014, intr-un comunicat de presa de pe site-ul sau oficial: „Astfel, spre exemplificare, pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numarul de secţii de votare in Republica Moldova, de la 13 la 21, tinandu-se cont de tendinta ascendenta a numarului de cetateni romani cu drept de vot din statul vecin. In Spania s-a mentinut acelasi numar de sectii de vot, respectiv 38. Totodata, in cazul Italiei, numarul sectiilor de vot a fost mentinut aproape la acelasi nivel precum in 2009”.

A fost aceasta masura electorala o discriminare de natura politica a romanilor cu intentie de vot de peste granitele Romaniei? Asa s-ar parea. Caci mai multi romani peste granite nu sunt doar in Republica Moldova, ci si in alte tari, din Europa sau de pe mapamond. De la fostele alegeri prezidentiale, din 2009, au plecat masiv romanii din tara, in cautarea unei vieti mai bune, pe care guvernantii din Romania nu le-au putut-o garanta.

Sectii mai multe de vot, e o solutie. Mai sunt si altele: vot prin corespondenta, numar mai mare de urne si de stampile, asigurarea unor spatii mai mari de votare, care sa asigure confort alegatorilor, debirocratizarea procesului electoral, implicarea mai mare a voluntarilor si asociatiilor de romani din strainatate, in asigurarea cursivitatii procesului votarii.

S-au preocupat BEC, MAE si guvernul vechi de doi ani al Romaniei, condus de Victor Ponta, de astfel de probleme? Cozile de la centrele de vot din strainatate, imposibilitatea exercitarii votului de catre unii cetateni romani si protestele de strada a zeci de mii de oameni, in Romania, dar si la Paris, Londra, Bruxelles, München sau Berlin, o dovedesc ca nu.

Din pacate, o rea intentie si o lipsa de actiune motivata politic sunt greu de dovedit, chiar daca efectele acestora sunt premise de frauda electorala. Pacat! In Germania, organizarea alegerilor diasporei puteau fi invatate, in parte, de la turci. Dar „noi suntem romani” si cu sloganul asta orgolios s-ar putea sa intram din nou intr-o dictatura rosie, in care „minciuna sta cu regele la masa”.