Jocul lui Ghita

L-a crezut cineva? Poate ca unii au exclamat: uite, domnule, mai sunt si oligarhi de treaba pe lumea asta! Va sa zica, se poate discuta cu dl Ghita. A receptat corect mesajele, sesizarile penale venite una dupa alta, inclusiv de la colegi de partid, a citit la fix indemnul americanilor la lupta impotriva oligarhilor care distrug democratii in Europa de Est si a inteles ca asa nu mai merge. Oligarhul s-a predat inainte de a fi prea tarziu, a semnalizat ca trage pe dreapta inainte sa porneasca rafala. Cu totul fals. Cine gandeste asa se inseala amarnic.

Ghita a lasat tuturor impresia, dupa interviul acordat HotNews.ro, ca simuleaza pocainta, ca se preface. Ne-a oferit destule momente de nesinceritate. Am asistat la o tentativa de a adormi vigilenta partenerilor externi si de a-si onorabiliza putin afacerile la intern, inainte de prezidentiale.

Sebastian Ghita (35), intrat de tanar intr-o lume cam pestrita, populata cu contrabandisti, generali SRI, interlopi, politicieni, tehnologie IT etc, a invatat la perfectie limbajul dublu. Te adulmeca rapid si-ti spune fix ce doresti sa auzi. Vorbele sunt gratis, incredibil de usor de scos pe gura. S-au sucarit americanii pe oligarhi? Foarte bine. Le transmite ca se face baiat cuminte, ca-si va diminua influenta nefasta, ca e dispus sa vanda cui trebuie, ca viitorii parteneri vor fi nemti, in nici un caz rusi, bla, bla, bla.

Doua fraze mai jos Ghita isi dezvaluie planurile de extindere, cum doreste sa construiasca un grup media cumparand niste radiouri, site-uri si ce se mai gaseste. Asta inseamna exact pe dos, adica vedem ca Ghita doreste sa-si mareasca influenta de oligarh, nu s-o diminueze. Apoi, cine crede in povestea investitorului neamt? Toate grupurile media germane au fugit din Romania denuntand ingrozite distorsionarea pietei si practicile corupte (vezi cazul WAZ). Pro Sieben tocmai a vandut inapoi lui Cristian Burci partea lor. Asadar, de ce si-ar incerca norocul cu oligarhul Ghita inca o companie germana cand toate celelalte au esuat in business-ul autohton?

Abil, Sebastian Ghita si-a pus cenusa in cap, afirmand ca nu doreste sa se lupte ca statul, sa ajunga un nou Vantu sau Voiculescu, desi aproape ca i-a depasit. Doua fraze mai jos vorbeste exact ca ei. La 35 de ani, pretinde ca se va dedica exclusiv politicii, de la care isi doreste „respect, glorie, un loc in societate”. Parca si Vantu dorea respect, a demarat o campanie chiar sub acest slogan: Noi vrem respect.

Oligarhii tipa in general in gura mare dupa onorabilitatea pierduta deoarece n-o pot cumpara, spre disperarea lor, oricat ar fi dispusi sa plateasca pentru ea. Si ar mai fi ceva: nu cumva e foarte devreme sa te declari plictisit de bani si de putere la o varsta cand altii abia incep sa inteleaga ce li se intampla in viata?

Pretinde ca nu mai este „atat de ahtiat dupa putere„, dar modul in care vorbeste despre influenta sa in partid tradeaza placerea de a comanda si de a fi ascultat. Autoevaluarea sa vorbeste singura: „Am suficienta implicare, putere si suficienta influenta pentru etapa asta. Daca o sa-mi doresc mai mult o sa ma straduiesc sa obtin mai mult„. Si iarasi Ghita una doreste sa spuna, alta transmite daca-l ascultati sau daca priviti cu atentie limbajul corpului. Ghita nu s-a saturat de putere, abia acum gusta din plin de ea si revendica si mai multa. Toata gesticulatia sale descrie un om profund nesincer.

Antologica pentru ilustrarea usurintei cu care toarna gogosi ramane descrierea modului in care pretinde ca l-a cunoscut pe generalul SRI Corneliu Paltanea, condamnat intr-un dosar cu trafic de carburanti. „Odata isi cumpara nu stiu ce masina de spalat dintr-un magazin si imi cumparam si eu si mi l-a prezentat cineva, mi-a spus: uite, dansul este domnul Paltanea„. Fabuloasa scena, total neverosimila. Viitoarea istorie universala a tromboanelor trebuie neaparat s-o retina.

Ghita nu poate fi crezut prea usor nici cand promite ca nu va mai detine niciodata o afacere IT in Romania. Sa ne intelegem: firmele detinute inainte de 2012 si controlate prin interpusi dupa au acaparat incet o piata generoasa. Competitorii se plang ca firmele lui Ghita, trecute intre timp pe numele unor prieteni din Ploiesti, au ajuns un fel de broker de contracte. Alti jucatori importanti se multumesc cu statutul de subcontractori. In cel mai bun caz, se vad siliti sa se asocieze cu prietenii premierului.

Chiar isi imagineaza partenerii externi ca firmele lui Ghita vor face geneorase loc companiilor americane, europene sau competitorilor locali dupa ce au omorat piata si s-au obisnuit sa traiasca pe picior mare? Cum se le apuce brusc generozitatea, umilinta si simtul masurii? Sebastian Ghita n-are decat sa pretinda ca s-a retras din afaceri sau din presa, dar adevarul este ca a executat un flic-flac, a facut doar un pas in spate lasand in fata prietenii din liceu, facultate, soferul, fratele, cumnatul si tot ce a considerat om de incredere.

Iata-l admitand practic ca n-a vandut chiar pe bune afacerile IT si media: „Grupul, firmele au fost fondate in general cu colegi de-ai mei, de la liceu, de la baschet, de la facultate. Sunt colegii mei, traiesc cu ei, le cunosc sotiile, oamenii aia is destepti, priceputi, au invatat. Au si ei dreptul la o viata. Oricat de mare si de important ma credeti pe mine, oamenii aia exista, muncesc, au si ei dreptul sa aiba firme, sa conduca. Sunt mult mai buni decat multi altii din piata media. DT: Eu nu cred ca ati vandut efectiv.Cred ca ati facut un pas in spate. Le-ati vandut lor? SG: Da, pe sume foarte mici. La sfarsit i-am spus cumnatului meu, stimate domn, acum ca tot ai invatat atatea si tot faci pe destepul, na, poftim tu o afacere si da tu salarii 15 ani. Eu ajunsesem sa am grija salariilor pentru 7000 de oameni intr-o luna, ceea ce inseamna enorm de mult. Grupul ASESOFT a fost o lunga perioada cel mai mare grup IT din Romania. Am intrat in politica. Nu o sa mai fac IT. Punct”.

Stilul sau diversionist se manifesta cand, intrebat cum a ajuns sa-i cunoasca pe Mircea Cosma si cei din reteua Pavaleanu, acuzati de evaziune fiscala milioane de euro, Ghita raspune acuzand anturajul prost al copiiilor si incercand sa-i exonereze pe amicii sai politici din Ploiesti: „este retea de furat taxe si de extras bani cash din banci a unor mafii din Bucuresti„.

Ghita nu e spumos ca Vantu, nici ursuz ca Voiculescu, dar pare mai periculos decat ei. Destul de bolovanos in exprimare, perfect amoral, cinic si rece, i se pare ca totul e permis. Ghita a ars etape, sarind la 33 de ani de la statutul de mic mogul de Prahova la statutul de oligarh de Bucuresti. La 23 se lauda cu primul dosar penal, dar se bucura, potrivit propriilor marturisiri, de o ascensiune fulminanta, care deranja. Sistemul l-a ajutat sa creasca, s-a folosit de el pentru a-l elimina pe Vantu din joc, dar nu-l va tine la infinit in brate.

Sebastian Ghita este marele protector, dar si marea vulnerabilitate a lui Victor Ponta. De aici s-ar putea sa i se traga liderului PSD, si de la adversarii din propriul partid. Ghita s-a bucurat din plin de beneficiile puterii, a facut parada de influenta sa provocand tensiuni si nemultumiri in PSD. A crezut si crede, exact ca Vantu sau Voiculescu, in puterea de a controla el statul, nu statul pe ei. A trecut destule linii rosii, amenintand fara mari retineri in stanga si-n dreapta, fiind acuzat ca exercita presiuni mediatice sau comite acte de santaj impotriva tuturor adversarilor din politica sau afaceri. S-a imbogatit deja cu vreo trei-patru dosare de amenintare si santaj.

Ghita admite inspaimantator de senin ca exista o divizie de paparazzi la Romania TV care strange „informatii compromitatoare” despre vedete si ca a sunat un coleg sa-i spuna ca „Tapalaga il enerveaza”, dar nu vede in asta o amenintare (in treacat fie spus cu totul altul a fost mesajul sau, suna ca din gura unui mafiot).

A crede in pocainta unuia ca Sebastian Ghita, in intentia declarata de a se schimba in bine, ar fi o grava eroare. Institutiile cheie ar putea intelege din aventura acestui oligarh recent ca un rau nu poate fi eliminat instalnd un alt rau in loc. Pur si simplu Romania va functiona ceva mai asezat cand influenta nociva asupra puterii a unor Voiculescu, Vantu si a altora asemenea lor va fi eliminata. Restul sunt povesti de adormit publicul dispus sa-i asulte si sa-i creada pe cuvant.