Duel televizat intre Schulz si Juncker – de la Ucraina, la puii imbaiati in clor

Joi seara, televiziunea germana ZDF si cea austriaca ORF au difuzat o nou infruntare televizata a principalilor doi candidati la functia de presedinte al Comisiei Europene. O ora si jumatate, candidatul social-democratilor europeni, Martin Schulz (58 de ani), si cel al conservatorilor europeni, Jean-Claude Juncker (59 de ani), s-au duelat pe teme propuse atat de moderatorii emisiunii, cat si venite de la public prin Twitter si Facebook. Astfel, cei doi n-au trebuit sa raspunda doar la problemele majore ale UE, de politica interna si externa, ci si la intrebari de genul: „Cum vedeti importul de pui imbaiat in clor, din America?”.

Aruncarea monezii a decis cine raspunde primul, iar acesta a fost Martin Schulz. La intrebarea moderatorului Peter Frey, „De ce sa nu ajunga bunul Dv. prieten [n.r. Juncker] presedinte al Comisiei Europene?”, Schulz a raspuns: „El reprezinta o Europa care trateaza in spatele usilor inchise. Aceasta nu e Europa pe care o doresc eu si pe care si-o doresc oamenii”. Schulz pledeaza pentru o Europa deschisa si transparenta. Replica lui Juncker e slabuta, acesta mentionand ca si pe Schulz l-a cunoscut in spatele acestor usi inchise.

Apoi, fostul premier luxemburghez pariaza pe umorul care il caracterizeaza, rectificand o greseala de varsta si spunand ca nu are 60, cum s-a spus, ci doar 59 de ani. „Dar aratati de 60”, ii replica, tot zambind, Schulz. Tonul lejer si intepaturile reciproce dau bine la public, se vrea spargerea dezinteresului care planeaza, in general, in dezbaterile si alegerile europene.

Desigur ca se atinge tema crizei din Ucraina: „Ce se intampla daca Putin separa si Ucraina de Est?” intreaba moderatoarea austriaca, Ingrid Thurnher. „Trebuie sa continuam sa vorbim cu Putin”, considera Juncker. Despre vizita ex-cancelarului Gerhard Schroder in Rusia, Schulz spune, conciliant: „Stiu ca Schroder a facut putenice presiuni asupra lui Putin ca sa-i elibereze pe prizonierii OSCE”.

Inspectorii Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, intre care erau patru germani, un ceh, un danez si un polonez, fusesera retinuti de separatisti prorusi din Ucraina si au fost eliberati dupa o saptamana de detentie in Sloviansk. In seara zilei de sambata 3 mai, ei au aterizat pe aeroportul berlinez Tegel. Ministrul apararii german, Ursula von der Leyen, si-a exprimat la venirea acestora „adanca recunostinta” pentru cooperarea internationala care a dus la eliberare.

Schulz, ca si Juncker, considera ca Ucraina nu indeplineste conditiile unei aderari la UE in viitorul apropiat. Mai mult chiar, in problema extinderii UE, Juncker afirma cu tarie: „In urmatorii cinci ani nu vor mai exista aderari de tari la UE”. „Iar mai incolo? Vor fi vreodata Marocul si Tunisia membre ale UE?”, vrea sa stie moderatorul. „Nu”, replica Juncker, sesizand jumatatea de gluma ascunsa in intrebarea referitoare la granitele definitive ale Uniunii Europene, care se pare ca inca nu se stiu.

Tot in acest context, al extinderii UE, cei doi se cearta pe tema Turciei. Juncker il acuza pe Schulz ca „tovarasul sau de partid”, fostul cancelar Gerhard Schroder, ar fi deschis negocierile de aderare ale Turciei la UE. Schulz spune ca nu e adevarat. Junker nu vrea „sa intoarcem spatele Turciei”. Dar Schulz remarca faptul ca, in prezent, Erdogan isi cam taie singur craca de sub picioare, in acest sens.

Se atinge si tema libertatii de miscare in Uniunea Europeana, ca si aceea a numarului crescand de cereri de azil politic in Europa. „As schimba cate ceva in politica de imigratie”, zice Schulz. „Nu-i putem primi pe toti oamenii, insa trebuie sa facem ordine in sistemul nostru”, explica el, mentionand si cazul unor tari „in care nu poate intra oricine, insa poate primi o sansa”. E inadmisibil ca oamenii sa se inece in Marea Mediterana, pentru ca UE nu poate ajunge la o politica de imigratie comuna, a mai spus Martin Schulz.

Iar Juncker a punctat pe tema monedei Euro: „Daca n-am avea Euro, ne-am afla deja intr-un razboi al devizelor”, spune el, si in calitate de arhitect al acestei monede, „inseparabile de Europa”, in opinia sa. Aici, contra-candidatii par a fi in consens, doar ca Schulz crede ca „aceia care au jucat la ruleta finantelor trebuie sa dea, in sfarsit, socoteala”.

Fiecare dintre cei doi are cate un proiect de prestigiu. Schulz vrea diminuarea vizibila a somajului in randul tinerilor. Juncker vrea crestere economica si stabilitate bugetara. Discursul lui Juncker e mai abstract, in ciuda umorului ocazional, in timp ce Schulz ataca mereu, dur si concentrat pe subiect, dar dand si multe exemple concrete, prin care sa se apropie de public si perceptia acestuia.

O tema cu priza la public e intens discutata: „Trebuie sa ne fie teama de scaderea standardelor aplicate in consum?” Aceasta ar fi o conditie din Tratatul euro-atlantic investitional si de liber-schimb (TTIP) care polarizeaza opinia germana. Juncker este impotriva semnarii acordului cu orice pret. „Standardele aplicate alimentelor nu au voie sa fie negociate”, spune el, adaugand ca vrea sa discute cu SUA „pe picior de egalitate”.

„Daca ajung presedinte [n.r. de Comisie Europeana], imi voi asuma aceasta tema”, declara Schulz. „Cu mine, puiul clorat nu are nici o sansa!”, a adaugat el. Povestea cu clorul, care bantuie dezbaterea TTIP din Germania, se refera la faptul ca puii taiati si dedicati consumului din SUA sunt sterilizati intr-o baie cu adaos de clor, pentru ca toti potentialii virusi sa fie eliminati.

Germanii recationeaza negativ la tratamentul hormonal al carnii, la modificarile genetice ale plantelor si, in general, la ceea ce considera ei ca ar fi o cadere a stachetei in industria agro-alimentara, care ar urma sa fie etalon nu doar in SUA, si in Europa, odata cu semnarea acordului de liber-schimb.

Viitorul presedinte al executivului european (Comisiei Europene) nu va fi ales prin vot direct, ci va fi propus Parlamentului UE de Consiliul European, format din sefii de state si de guverne ai UE. Marile familii politice si-au lansat candidatii: Jean-Claude Juncker – Partidul Popular European (PPE), Martin Schulz – Partidul Socialistilor Europeni (PSE), Guy Verhofstadt – Liberalii si Democratii Europeni (ALDE), Ska Keller – Verzii Europeni, Alexis Tsipras – Stanga Europeana.

Cu cele mai mari sanse sunt cotati Juncker si Schulz. In Germania, Martin Schulz e preferat. Intr-un sondaj de opinie efectuat de publicatia Stern, 41 % dintre respondenti au optat pentru politicianul social-democrat, Juncker beneficiind de doar 24% din preferintele exprimate in sondaj. Desigur ca si nationalitatea candidatilor joaca un rol in aceste optiuni, germanii dorind sa-l vada ca „prim-ministru” european pe un conational al lor.