Cum vor autoritatile sa evite pagube mari la cutremur: Jocuri distractive numite "Tara riscurilor", carte intitulata "Cutremurul pe intelesul tuturor"

Autoritatile sunt constiente de proportia efectelor care ar urma unui cutremur puternic in tara astfel ca au rezervat doar in Bucuresti aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar spera sa le evite cu jocuri educative si distractive numite „Tara riscurilor”, scrie Mediafax.

Astfel de jocuri au fost incluse intr-un pachet de materiale informative, in conditiile in care cuantumul fondurilor alocate de la bugetul de stat si destinate primariilor pentru lucrari de consolidare a blocurilor cu risc seismic este prevazut sa fie redus la jumatate, in urmatorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani, desi expertii au atentionat de multe ori ca numeroase imobile sunt in pericol iminent de prabusire in caz de cutremur.

Un document oficial arata ca, la nivelul zonei de competenta a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Dealu Spirii” al Municipiului Bucuresti, sunt deja identificate aproximativ 300.000 de locuri destinate cazarii persoanelor evacuate in caz de cutremur.

Constientizand amploarea efectelor unui seism, autoritatile arata insa ca unul dintre obiectivele prioritare ale Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta este crearea „culturii preventive si comportamentului proactiv in randul comunitatii”, inclusiv prin materiale de informare preventiva precum o carte pentru copii intitulata „Cutremurul pe intelesul tuturor”, modalitati distractive pentru copii in a invata cum sa fie „prevenite dezastrele”, un joc interactiv sub forma unui info-chestionar denumit „Cutremurul”, jocuri cu caracter educativ denumite „Tara riscurilor. Sa invatam sa prevenim dezastrele”, „Impreuna” si „Supravietuitorii cutremurului”, filme documentare, spoturi de informare preventiva cu intrebarea „Tu ti-ai consolidat locuinta?”.

Autoritatile au justificat de mai multe ori numarul extrem de redus al locuintelor consolidate prin refuzul proprietarilor de a accepta efectuarea lucrarilor, cu suportarea unor cheltuieli.

In acelasi timp, insa, nu exista nici bani suficienti alocati pentru aceste lucrari si nici toti proprietarii nu sunt contactati de catre autoritati pentru a incepe consolidarea.

In luna octombrie, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, afirma, la Pro TV, ca, potrivit legii, nu are dreptul sa oblige bucurestenii sa accepte consolidarea locuintelor pe care le detin si sa se mute temporar din acestea, insa face demersuri la Guvern pentru modificarea legii.

El admitea ca in Capitala au fost consolidate, in ultimii ani, doar 30 de cladiri cu risc seismic.

O luna mai tarziu, directorul onorific al Institututului de Fizica a Pamantului, Gheorghe Marmureanu, anunta ca, potrivit analizelor, un cutremur „foarte adanc” ar urma sa se produca in Vrancea, zona de risc fiind sudul Moldovei si mai putin Capitala.

Tot atunci, Oprescu anunta ca elevii si profesorii din Bucuresti vor invata cum sa se comporte in caz de cutremur intr-un „container special” care simuleaza seisme si care va fi „plimbat” prin toate unitatile de invatamant.

Un document prezentat de Mediafax in luna mai prevede ca fondurile de la bugetul de stat destinate primariilor pentru lucrari de consolidare a blocurilor cu risc seismic vor fi reduse la jumatate in urmatorii trei ani, fiind cele mai mici din ultimii cinci ani.

Experitii in domeniu au atentionat de mai multe ori public ca numeroase imobile, in principal din municipiul Bucuresti, sunt in pericol iminent de prabusire in cazul unui cutremur puternic.

Potrivit datelor oficiale, numai in Capitala sunt 112 cladiri inscrise in clasa I de risc seismic, care prezinta pericol public, construite intre 1900 si 1950, corespunzand constructiilor cu risc ridicat de prabusire la cutremure, si alte 260 imobile, dintre care aproape 60 construite in intervalul 1824-1898.

Dintre acestea, doar aproximativ 30 de imobile au fost consolidate incepand cu 1990.

Intr-un document oficial redactat inca din 2006, expertii tehnici au avertizat Guvernul ca lucrarile de reducere a riscului seismic al cladirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes national, deoarece un potential cutremur de tipul celui inregistrat in 1977 sau 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorarii in timp si majorarii numarului de imobile grav afectate de seisme.

In acel document se arata ca pe lista tuturor cladirilor care trebuie consolidate se afla aproximativ 3.000 imobile, dintre care 600 sunt incadrate in clasa I de risc seismic, iar cladirile vulnerabile sunt amplasate in special in municipiul Bucuresti, in judetele aflate sub influenta zonei sesimologice din Vrancea, in Banat si zona Fagarasului.

La finele anului 2011, un studiu prezentat de Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atentiona ca pierderile pe care le-ar provoca in sectorul rezidential un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, in conditiile in care valoarea totala a locuintelor la nivel national este estimata la 105,6 miliarde de euro.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter si a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al Romaniei din acel an, potrivit datelor Bancii Mondiale.

Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuinte, in Bucuresti fiind 90% din victime si 70% din pierderi. Seismul a provocat decesul unui numar de 1.570 de persoane, la care s-au adaugat 11.300 raniti, cauza principala fiind prabusirea a 28 de cladiri inalte.