AUDIO Mark Gray, Comisia Europeana: Oficialii romani trebuie sa se supuna regulilor in materie de coruptie si conflict de interese

Pozitia Comisiei Europene privind amendamentele la Codul Penal din Romania va fi reflectata in raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, purtatorul de cuvant Mark Gray, adaugand ca oficialii de orice fel trebuie sa se supuna regulilor referitoare la coruptie si conflict de interese.

„Nu am vazut legea care a fost votata ieri seara (marti, n.red.) in Parlamentul Romaniei (….) Nu vom comenta pe marginea unor cazuri individuale sau parti din aceasta lege. Dar e important de spus ca atunci cand vine vorba de chestiuni precum conflictul de interese si integritate, acestea sunt acoperite, impreuna cu aplicarea regulilor in materie de coruptie, in cadrul MCV si vor fi abordate in urmatorul raport pentru Romania, care urmeaza sa fie adoptat de catre Comisie luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse si acesta (raportul MCV) va fi cadrul in care Comisia Europeana va avea o pozitie detaliata”, a precizat Mark Gray, la briefingul de presa.

Ce a declarat Mark Gray:

Descarca fisierul audio in format MP3

Purtatorul de cuvant al CE a subliniat insa ca ca oficialii trebuie sa se supuna regulilor privind coruptia si conflictul de interese: „Am subliniat in rapoartele precedente – si cred ca pozitia Comisiei Europene este clara – ca atunci cand e vorba de oficiali care detin functii legislative, executive, administrative sau juridice, trebuie sa se supuna regulilor in materie de coruptie si conflict de interese. Principiul potrivit caruia toti cetatenii sunt egali in fata legii este foarte important pentru CE”.

Intrebat daca expertii CE aflati la Bucuresti la sfarsitul lunii trecute, in pregatirea raportului MCV, au fost informati in legatura cu aceste schimbari, purtatorul de cuvant al CE a declarat ca amendamentele la Codul Penal nu au fost mentionate de catre oficialii romani.

Camera Deputatilor a adoptat, marti, un proiect de lege prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen.

De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul luni seara, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.

Conform raportului, printr-un amendament propus si adoptat de Comisia juridica, presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede ca „prin se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 (autoritati, institutii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin ￂfunctionarￂ se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat”.

Comisia juridica a introdus un nou alineat potrivit caruia: „Sunt exceptati de la dispozitiile art. 147, Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat, acestia raspunzand penal, civil sau administrativ in conformitate cu dispozitiile legilor speciale in baza carora isi desfasoara activitatea, precum si cu dispozitiile dreptului comun, cu respectarea dispozitiilor prezentului alineat”.

Presedintele Agentiei Nationale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marti, pe Facebook, inaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj in care arata ca „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati”.

Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma acestor modificari aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.

DNA a precizat ca presedintele, senatorii si deputatii, avocatii, notarii si executorii judecatoresti nu vor mai putea fi cercetati si sanctionati pentru infractiuni de coruptie si infractiuni asimilate celor de coruptie, cum ar fi luarea de mita si abuzul in serviciu.

„Mentionam ca pe rolul instantelor de judecata se afla in curs de judecare sau in executarea pedepselor un numar de 28 de parlamentari, in cauze instrumentate de DNA”, a aratat institutia, intr-un comunicat de presa.

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la randul sau, modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea.

Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, ca va retrimite Parlamentului legea prin care presedintele si parlamentarii sunt scosi din categoria functionarilor publici, el mentionand ca „nu putem confunda Presedintia si Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.

Seful statului a mai spus ca modificarile la Codul penal adoptate de Camera Deputatilor sunt „dramatice” si „darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie” precum DNA sau ANI.