​INFOGRAFIC Cum se scrie istoria Romaniei: Marile mize si probleme administrative ale descentralizarii negociate in USL – sefii de Consilii Judetene devin lideri absoluti ai judetelor

Un eveniment cu o miza uriasa pentru viitorul Romaniei a trecut aproape neabservat pe agenda publica, ingropat sub cearta dintre liderii politici si discutiile despre viitorul cutremur devastator. Liderii PSD si PNL au decis marti, 8 octombrie, ce institutii aflate acum in subordinea ministerelor se vor transfera la Consiliile Judetene si consiliile locale. Decizia le da liderilor locali puteri uriase, ei urmind sa controleze instrumente care ii fac practic intangibili. Consiliile Judetene vor prelua atributii esentiale in Sanatate, Agricultura, Mediu, Munca ori Cultura.

• De notat ca toate ministerele care pierd atributii sint cele controlate de PNL si PC (cu exceptia Ministerului Mediului, controlat de PSD)

Liderii PSD si PNL au decis marti, intr-o intilnire gazduita de ministrul Dezvoltarii, Liviu Dragnea, ca institutiile aflate acum in coordonare la nivel central sa treaca la Consiliile Judetene si consiliile locale, dar ministerele sa pastreze atributiile de inspectie si control – „ca principiu general”. Liviu Dragnea a anuntat ulterior, intr-o conferinta de presa comuna cu Klaus Johannis, ca transferul de competente la nivel local se va face „cu asigurarea integrala a resurselor financiare, de la bugetul de stat”.

Practic, prin transferul acestor institutii, Consiliile Judetene se vor transfera intr-un one stop shop, adica vor elibera multe dintre avizele si autorizatiile necesare unor afaceri in plan local: mediu, cultura si patrimoniu, sanatate, munca etc. In plus, Consiliile Judetene vor avea si acces la baze de date critice atit din punct de vedere economic, cit si politic (bazele de date cu companii, bazele de date cu asistati social etc). Ca atare, importanta si influenta Consiliilor Judetene va creste semnificativ.

Cateva probleme majore puse de acest proiect de descentralizare, asa cum a fost el anuntat de ministrul Liviu Dragnea:

1. Cum se vor realiza bugetele institutiilor descentralizate. Vor alimenta ministerele in continuare bugetele acestor institutii controlate de CJ-uri, chiar si in cazul in care activitatile generatoare de profit (avize, autorizatii etc) vor ramine la nivel judetean? Unde se vor duce incasarile realizate de institutiile descentralizate: ramin in totalitate la nivel local, merg in totalitate la nivel central pentru a fi ulterior redistribuite, sau se vor imparti intre local/centru? Pe scurt, marele pericol este acesta: institutii descentralizate vor ramine dependente economic de Guvern, in timp ce sefii de Consilii Judetene le vor putea folosi ca instrumente de influenta politica si economica in plan local.

2. Vor exista plafoane la angajari si cheltuieli? Vor exista filtre contra politizarii institutiilor? Experienta arata ca, fara astfel de constringeri, liderii locali au tendinta de a face angajari masive, deseori pe criterii politice, pentru a raspunde presiunii clientelei de partid. Exista doua riscuri majore: a) politizarea institutiilor, care duce la deprofesionalizare si coruptie; b) supra-aglomerarea cu personal, care duce la ineficienta economica

3. Trecerea mai simpla a patrimoniului (terenuri, cladiri etc) din proprietatea publica in cea privata. Daca pina acum era nevoie de hotariri de Guvern, acum vor fi suficiente hotarari de Consilii Judetene sau Consilii Locale – mult mai simplu de realizat

4. Cresterea exponentiala a puterii politice a actualilor lideri locali, cu efecte negative asupra competitiei electorale. Practic, primii beneficiari ai acestei descentralizari (actualii sefi de Consilii Judetene si primari) vor avea la indemina instrumente foarte puternice pentru a controla viata economica a fiecarui judet, in conditiile unei presiuni foarte slabe in plan local din partea presei si a societatii civile. E pus in pericol deci sistemul – oricum fragil la nivel central – de la nivel local, sistem care previne aparitia abuzurilor.

4. Fragmentarea bazelor de date. Una dintre mizele oricarei administratii este interconectarea bazelor de date pe orizontala (la nivel de teritoriu) si verticala (intre institutii diferite). Exista pericolul ca, printr-o descentralizare care nu impune standarde comune, fiecare judet sa-si creeze propriile sisteme IT si baze de date insulare, care nu comunica intre ele.

5. Pierderea de fonduri europene. Cazul explicat mai sus al Agentiilor Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca ar putea sa nu fie singular, ceea ce va crea dificultati atit in absorbtia fondurilor europene din actualul exercitiu financiar, cit si in negocierea cu Comisia Europeana pentru viitorul buget, care incepe din 2014. Negocierea e intr-un stadiu avansat, iar in documentul oficial trimis de Guvern la Bruxelles nu apare nici o mentiune despre descentralizare.

Iata principalele institutii transferate in local si marile mize pentru liderii locali:

Ministerul Sanatatii. Vor merge la Consiliile Judetene urmatoarele institutii:

•     Directia Judeteana de Sanatate
•     Centrele Judetene de Aparatura Medicala
•     Centrele de Diagnostic si Tratament
•     Centrele Medicale si Ambulatorii de Specialitate

Mizele Directiilor Judetene de Sanatate:

• Aceste institutii controleaza acum modul in care sint gestionate spitalele in teritoriu, multe dintre ele aflate in subordinea Consiliilor Judetene. In cazul in care controlul va trece la Directia Judeteana, sefii de CJ-uri si-au asigurat non-combatul angajatilor
• O alta miza sint fondurile pentru activitatea pentru preventie. Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a anuntat ca reforma pe care o promoveaza va duce fonduri insemnate spre preventie, aceasta activitate fiind gestionata de Directiile Judetene de Sanatate. Odata cu trecerea in subordinea CJ-urilor, acestea vor gestiona practic fondurile

Mizele Centrelor de Diagnostic si Tratament (fostele policlinici cu plata) si Centrelor Medicale si Ambulatorii de Specialitate (policlinici fara plata):

• Ca urmare a proiectului Ministerului Sanatatii privind definirea unui nou pachet de baza, 40% dintre pacienti vor fi directionati spre policlinici, pentru a scadea incarcarea spitalelor. Acest lucru inseamna si directionarea de fonduri uriase spre policlinici, iar CJ-urile vor controla aceste institutii. Tot CJ-urile vor coordona probabil (ramine de vazut forma finala a legii descentralizarii) si achizitiile de aparatura si produse medicale.
• O alta miza a policlinicilor este patrimoniul.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale:

• Directiile Agricole (fara Unitatea Fitosanitara), Oficiile Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice, Casele Agronomlui, Camerele Agricole actuale – toate vor intra sub autoritatea Consiliilor Judetene, reunite intr-o structura noua care se va numi Oficiul Judetean Agricol

Cateva dintre mizele Directiilor Agricole Judetene:

• Scoaterea terenurilor din circuitul agricol: O activitate cu potential lucrativ mare, mai ales ca multe din investitiile companiilor se realizeaza pe astfel de terenuri, la marginea oraselor.
• Autorizari pentru agricultura ecologica, autorizari pentru culturi de plante modificate genetic. Si aici sint mize financiare insemnate
• Eliberarea certificatelor de conformitate legume si fructe pentru import-export, plus Autorizarea si eliberarea licentelor pentru depozitele de cereale. Inutil de explicat mizele financiare

Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice, trec la autoritatile locale:

• Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului
• Agentia pentru Pescuit si Acvacultura
• Administrarea (nu proprietatea) plajelor turistice, maritime, fluviale

Mizele Agentiei Judetene pentru Protectia Mediului:

• Agentiile Judetele elibereaza autorizatiile si avizele de mediu. Practic, orice activitate economica insemnata are nevoie de o astfel de autorizatie, iar acum companiile vor depinde de o institutie controlata de Consiliul Judetean.

Miza administrarii plajelor: Este o victorie a tandemului Radu Mazare (primarul Constantei) – Nicusor Constantinescu (seful CJ Constanta), care se lupta de ani sa preia aceasta activitate cu potential financiar urias.

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, ar putea trece la autoritatile locale (ministrul Mariana Campeanu se opune, intilnirea decisiva va avea loc saptamina viitoare):

• Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca
• Agentiile Judetene pentru Prestatii Sociale

Mizele celor doua institutii:

• Fondurile europene: In cadrul POS-DRU 2007-2013 exista Axa Prioritara 4 – Modernizarea Serviciului Public de Ocupare – (180 mil. Euro contributie UE), unde ANOFM este organism interemediar, iar Agentiile Judetene sunt beneficiari. Orice modificare in acest sistem presupune negocieri cu Comisia Europeana pentru cel putin 6 luni (termen optimist) sau chiar 1 an de zile, iar descentralizarea riscam sa produca intarzieri de un an in absorbtia fondurilor pentru modernizarea sistemului public de ocupare si a formarii de personal, arata Claudia Boghicevici, fost ministru al Muncii in cabinetul MR Ungureanu.
• Fondurile nationale: Daca formarea profesionala a somerilor va trece la Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, fondurile pentru acreditarea furnizorilor de cursuri vor fi gestionale local. Claudia Boghicevici vorbeste despre riscul ca prin aceasta descentralizare institutiile sa devina „fabrici de bani pentru clientela politica a USL”.
• Bazele de date cu beneficiarii de asistenta sociala. Aceste informatii sint esentiale pentru viitoarele alegeri, beneficiarii de ajutoare sociale fiind dintotdeauna o masa de manevra electorala.

Ministerului Tineretului si Sportului, trec la autoritatile locale (Consiliul Judetean sau Consiliu Local, dupa caz):

•     Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
•     Bazele sportive si de tineret, taberele scolare si centrele de agrement
•     Cluburile sportive si casele de cultura ale studentilor

Miza mare a cluburilor si bazelor sportive este reprezentata de patrimoniul lor: terenurile din orase. Potrivit legislatiei in vigoare, terenurile nu pot fi scoase usor din patrimoniu, dar pot fi schimbate cu alte terenuri avind aceeasi destinatie. Or, de acum Consiliile Judetene si consiliile locale vor putea tranzactiona terenurile din interiorul oraselor (atractive pentru investitii) cu terenuri aflate in zone cu potential economic mai mic.

Ministerul Transporturilor, trec la autoritatile locale:

•     Administrarea porturilor fluviale (nu proprietatea)
•     Metroul Bucuresti trece sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Miza administrarii porturilor fluviale: Este o miza financiara, Consiliile Judetene urmind sa aiba o noua sursa de venit din tranzitul de marfuri. Pe masura ce Strategia Dunarii va aduce proiecte economice pe traseul Dunarii, miza economica va creste.

Ministerul Culturii, trec la autoritatile locale:

• Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu – in subordinea Consiliilor Judetene
• Imobilele care reprezinta sali sau gradini de spectacol cinematografic (vor trece in patromoniul Consiliilor judetene sau locale, dupa caz, cu exceptia a patru cinematografe mari, care ramin la Ministerul Culturii)

Miza Directiilor Judetene de Cultura si Patrimoniu: Consiliile Judetene, care aproba planurile urbanistice de amenajare a teritoriului, vor ajunge sa-si dea singure avizele. Aceste directii actionau pina acum ca filtre in calea abuzurilor asupra monumentelor de patrimoniu de categoria B (monumente precum Hala Matache).

Autoritatea pentru turism: competentele de autorizare si clasificare vor trece la consiliile judetene

Miza autorizarii: industria hoteliera va depinde acum de Consiliile Judetene, care vor avea dreptul sa autorizeze hoteluri/moteluri/pensiuni, dar si sa le acorde clasificarea. Miza este una financiara.

INFOGRAFIC: Ce institutii trec de la Guvern la ConsiliiJudetene si Consilii Locale (Autor: Constantin Barbu)