Titus Corlatean: Pentru mine Viktor Orban nu poate fi un model

Ministrul de Externe Titus Corlatean a discutat la Digi24 despre relatiile externe ale Romaniei si despre premierul Ungariei Viktor Orban in conditiile in care presedintele PNL Crin Antonescu declarase anterior ca vede in liderul FIDESZ un model, sub unele aspecte, cum ar fi atitudinea fata de Comisia Europeana: „Din punctul meu de vedere, ca social-democrat, nu ca ministru de Externe, nu consider profilul, actiunile promovate de liderul FIDESZ Viktor Orban drept un model. In niciun caz. Suntem intr-o tara libera, fiecare are dreptul la libera exprimare. Anumite chestiuni nu au de-a face cu spiritul european si valorile europene.”

• Despre Viktor Orban in contextul declaratiilor liderului PNL Crin Antonescu: Din punctul meu de vedere, ca social-democrat, nu ca ministru de Externe, nu consider profilul, actiunile promovate de liderul FIDESZ Viktor Orban drept un model. In niciun caz. Suntem intr-o tara libera, fiecare are dreptul la libera exprimare. Anumite chestiuni nu au de-a face cu spiritul european si valorile europene. In ultima perioada este o problema cu anumiti oameni din echipa sa, care continua sa lanseze mesaje ultranationaliste. Faptul ca a pus opozitia socialista intr-o pozitie nefavorabila, dorinta de zdrobire a opozitiei, libertatea presei, aceste lucruri nu sunt in spiritul democratiei.
  
• Despre Serbia si Kosovo*: Noi am avut, in ultimele luni, respectand interesele Serbiei, pozitii constructive fata de anumite proiecte privind Kosovo. Fie prin intermediul Comisiei Europene – proiecte de asistenta, de dezvoltare acordate Kosovo -, fie in cazul aderarii la BERD.
• Serbia a facut mai multi pasi, chiar mai multi decat Romania. Trebuie sa fim atenti sa nu ramanem izolati, sa nu ramanem undeva in afara acestor evolutii
• O eventuala decizie de recunoastere implica un dialog politic in Romania, implica o discutie in Parlament, pentru ca Parlamentul a adoptat, anterior, o decizie de nerecunoastere. Implica un dialog Presedintie-Guvern. Simt nevoia, intr-o perioada rapida, a unei discutii in Parlament. In urmatoarele saptamani
• Am luat decizia de a pune acele stampile pe documentele de calatorie emise in Kosovo. Pana acum se puneau pe o foaie de hartie in interiorul pasaportului. Alte state o fac mai de mult timp. O fac si slovacii, si grecii
•  Au fost cinci state care nu au recunoscut independenta Kosovo, intre care si Romania. Exista interesul ca Balcanii sa mearga in aceeasi directie, avem nevoie de democratie, prosperitate. Nerecunoasterea independentei Kosovo de catre Romania a fost o chestiune de drept international. Dar daca sarbii fac pasi in aceasta directie nu vad de ce nu am face si noi acelasi lucru.
• Despre Republica Moldova: Speram sa-si continue traseul catre Europa avand ca scop integrarea in UE. S-a pierdut timp pretios in ultimele luni si sper ca saptamana viitoare sa se stabileasca un guvern.
• La summitul de la Vilnius s-ar putea semna un preambul prin care sa dea de inteles Republicii Moldova ca ar putea deveni stat membru al Uniunii Europene. Vor trebui sa munceasca pentru acest lucru.
• In cazul unor alegeri anticipate, daca vor reveni comunistii la putere, cu siguranta proiectul european al Moldovei va avea de suferit.
• Despre relatia cu Rusia: Referitor la declaratia lui Oleg S. Malginov: „Eu am încercat să găsesc totuşi o tonalitate de echilibru la o poziţie care, dacă e să fim corecţi şi profesionişti în analiză citind tot interviul, nu a fost atât de contondentă în realitate. S-a extras o bucăţică care făcea parte dintr-un întreg şi a fost prezentată de o anumită manieră în presa românească.”
• Am încercat şi fac eforturi să găsim modalitatea cea mai înţeleaptă… ca stat care nu derogă de la statutul de membru al familiei europene şi euro-atlantice, să găsim acea modalitate înţeleaptă (pe care alţii au găsit-o înaintea noastră, Ungaria, Polonia – care are o istorie dureroasă în relaţia cu Moscova) de a avea mai întâi un dialog politic funcţional, o relaţie ceva mai echilibrată şi cu interese economice în care continuăm să pierdem, şi o relaţie în care avem probleme importante care vin din trecut şi pe care încă nu le putem discuta normal – chestiunea tezaurului şi altele.
• Lucrurile astea n-aş vrea să le punem în pericol, n-aş vrea să le aruncăm în aer, şi eu ca ministru de Externe, care am o responsabilitate, nu pot să dau curs unor interese – până la urmă – legitime ale presei, dar nu întotdeauna corecte, care apar prin presă. Sunt mult mai concentrat pe interese reale ale României, pentru că dacă voi dori să discut tezaurul, voi putea să discut atunci când vom avea o normalitate a relaţiei politice.
• Anul acesta, eu cred că, dacă renunţăm la retoricile astea şi dacă chiar suntem interesate de acest subiect – ambele părţi -, va fi o întâlnire la nivelul miniştrilor de Externe (cu omologul Serghei Lavrov – n.red.), prima după un număr de ani. Să avem o agendă serioasă, bine pregătită, în care să discutăm aspecte pozitive. De exemplu, am finalizat recent negocierea importantă, cu o simbolistică importantă, a înfiinţării Centrelor Culturale – românesc la Moscova şi rus la Bucureşti.
• S-a folosit de o manieră populistă tema asta a relaţiei cu Rusia, în interes electoral. S-au câştigat voturi în Republica Moldova folosindu-se tema asta. Unii care au fost catalogaţi şi li s-a pus ştampila şi în ţară, şi în anumite chestiuni amicale în mass-media, prin Germania sau prin alte părţi: «ăia care sunt pro-ruşi şi vând ţara ruşilor» şi «ăilalţi care sunt profund pro-europeni». O mare prostie. Şi ne facem singuri rău, ne vulnerabilizăm singuri interesele.
• Acest gen de atitudine poate genera – nu o inhibiţie – dar o reţinere în a promova o relaţie şi un dialog corect cu Federaţia Rusă, pe care nu ai cum să o ignori.
• Dacă cineva îşi imaginează că există un mare actor european sau euroatlantic interesat ca aici să fie agitaţie, o relaţie tensionată, se înşeală profund. Deci România ar putea juca un rol extrem de benefic şi pentru NATO şi pentru UE, făcând şi având însă un partener de dialog la Moscova, paşi în direcţia bună.
• Polonia şi Rusia au făcut nişte lucruri în relaţia bilaterală. Nu văd de ce România şi Rusia nu ar putea face lucrurile similare
• Despre relatia cu Sri Lanka: A fost prima vizita a unui ministru din Sri Lanka dupa 35 de ani. Inainte de 1989 Romania a furnizat statului din Sri Lanka proape 80% din vagoanele de cale ferata.
• Saptamana viitoare voi avea intalniri oficiale in:  Luxemburg, Bruxelles, Strasbourg si Azerbaidjan.

*Context: Sefii de guvern din Serbia si Kosovo au anuntat vineri, la Bruxelles, ca au ajuns la un acord pentru normalizarea relatiilor dintre Belgrad si Pristina, dupa mai multe luni de negocieri dificile.