Klaus Iohannis, la primirea Premiului Franz Werfel pentru Drepturile Omului 2023: Poporul român are o tradiţie îndelungată de convieţuire în toleranţă şi armonie cu toate minorităţile
Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit duminică, în discursul susţinut după ce i-a fost decernat Premiul Franz Werfel pentru Drepturile Omului 2023, la buna convieţuire a minorităţilor naţionale din România, dar şi la ajutorul pe care România îl oferă Ucrainei, după ce ţara vecină a fost atacată de Rusia.
„Este un fapt deosebit pentru mine să mă aflu în Biserica Sfântul Paul (Paulskirche), locul în care membrii primului Parlament german s-au reunit, la 18 mai 1848, pentru a adopta Constituţia care a garantat drepturile fundamentale şi care a pus bazele formării statului naţional german. Momentul de acum 175 de ani continuă să ne ofere încredere în supremaţia libertăţii, demnităţii umane şi a universalităţii drepturilor omului. Acesta este şi spiritul care stă la baza acordării Premiului Franz Werfel. Drepturile omului şi demnitatea umană reprezintă elemente-cheie pentru un angajament real şi de substanţă al cetăţenilor la construcţia unor societăţi caracterizate de libertate, democraţie, solidaritate, capabile să reziste în faţa resuscitării naţionalismelor revizioniste”, şi-a început discursul președintele Klaus Iohannis, potrivit News.ro.
Şeful statului a menţionat că premiul este unul important pentru poporul român.
„Acest premiu are o semnificaţie aparte pentru mine şi pentru poporul român, care a construit de-a lungul timpului un model admirabil de convieţuire, în spiritul valorilor europene trăite şi împărtăşite, între cetăţenii care aparţin majorităţii şi cetăţenii care aparţin minorităţilor. Mai recent, concetăţenii mei au demonstrat empatie şi disponibilitate de ajutor faţă de cei alungaţi din casele lor de războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. În anul 2017, la Berlin, când comemoram victimele refugiului şi expulzării, spuneam în discursul meu că aş dori ca istoria să nu se repete. Niciunul dintre noi, cei prezenţi astăzi aici, nu am fi crezut că în secolul XXI, în Europa, vom fi martori la o asemenea tragedie, precum cea declanşată la 24 februarie 2022, când Federaţia Rusă a lansat războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei. Rusia a comis sistematic încălcări masive şi grave ale drepturilor omului şi crime de război, care trebuie să fie pedepsite”, a precizat Iohannis.
Klaus Iohannis este de părere că trebuie stopat transferul ilegal şi deportarea copiilor din Ucraina, în Rusia.
„Asistăm, din păcate, la unul dintre cele mai terifiante aspecte ale războiului: strămutarea forţată a mii de copii ucraineni în Rusia. Trebuie stopate practicile de transfer forţat ilegal şi deportare pe care le desfăşoară în prezent Federaţia Rusă împotriva populaţiei ucrainene, inclusiv practicile sale de îndepărtare a copiilor din familiile şi casele lor”, a mai spus şeful statului.
„România a fost alături de Ucraina de la începutul agresiunii ruse”
Iohannis a menţionat şi sprijinul pe care România îl oferă Ucrainei.
„România şi românii au fost alături de Ucraina şi de poporul ucrainean de la începutul agresiunii ruse. Aşa cum am făcut din prima zi a războiului, vom continua să oferim sprijin consistent şi multidimensional vecinilor noştri ucraineni greu încercaţi de acest război nedrept. Acţionăm pe mai multe planuri: politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, sectorial, dar şi prin folosirea instrumentelor dreptului internaţional. Susţinem tragerea la răspundere a reprezentanţilor puterii ocupante care au comis crime internaţionale în teritoriile invadate. Am mobilizat resurse instituţionale şi financiare semnificative pentru a oferi sprijin celor, intre timp, peste 4,3 milioane de refugiaţi ucraineni care au trecut frontierele ţării noastre. În prezent, avem aproape 100.000 de cetăţeni ucraineni care au ales să rămână în România, inclusiv mai bine de 22.000 de copii. România a fost şi este şi rămâne un vecin primitor pentru refugiaţii ucraineni, punând la dispoziţie resurse şi servicii special destinate acestora: cazare, acces gratuit la asistenţă medicală, la educaţie, la piaţa muncii şi la transportul public”, a subliniat Iohannis.
Preşedintele României a subliniat că manifestările de rasism, antisemite sau xenofobe trebuie să înceteze.
„Acest război ne readuce într-un mod dureros în atenţie drama cu care se confruntă foarte mulţi oameni în diferite părţi ale lumii, atunci când sunt nevoiţi să fugă din propria ţară din calea războiului, a distrugerii şi a terorii şi să se refugieze într-o ţară străină. Pentru ca astfel de crime să nu se mai repete niciodată, trebuie să facem front comun împotriva oricăror manifestări de rasism sau intoleranţă pe criterii etnice, religioase sau de altă natură. Suntem îngrijoraţi de reapariţia unor manifestări sau atitudini rasiste, anti-semite sau xenofobe. Trebuie să reacţionăm pentru ca astfel de manifestări să nu se amplifice”, a spus Klaus Iohannis.
„Societatea românească este astăzi modernă şi democrată”
Şeful statului român a vorbit despre toleranţă şi armonie.
„Istoria are în acelaşi timp o funcţie pedagogică şi una morală. Cunoaşterea istoriei, a tradiţiilor şi a culturii grupurilor etnice care trăiesc printre şi alături de noi este primul pas spre înţelegerea şi respectul pentru identitatea celorlalţi, iar prin acestea spre o convieţuire armonioasă. Poporul român are o tradiţie îndelungată de convieţuire în toleranţă şi armonie cu toate minorităţile naţionale, aspect pe care pot să-l certific personal, fiind membru al unei astfel de minorităţi. Pentru România, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale reprezintă nu doar un bogat patrimoniu cultural şi uman, ci şi o reală valoare adăugată pentru întreaga societate. (…) În contextul internaţional actual, buna înţelegere interetnică, interculturalitatea şi solidaritatea sunt mai importante decât oricând”, a adăugat Klaus Iohannis.
Șeful statului a ţinut să arate că societatea românească este astăzi modernă şi democrată.
„Societatea românească este astăzi modernă şi democrată şi promovează valori universale precum nediscriminarea, toleranţa şi unitatea. Susţinerea şi empatia pe care au arătat-o românii vecinilor noştri greu încercaţi de război completează imaginea unei societăţi care şi-a asumat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european şi care promovează aceste valori şi în ţările din vecinătatea estică a Uniunii. Astăzi, Ucraina şi Republica Moldova sunt state candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv cu sprijinul angajat al României. Ele acţionează cu convingere pentru a se alătura Uniunii Europene pentru că împărtăşesc valorile noastre europene comune. Ei fac parte dintre noi. Trebuie să insuflăm şi generaţiilor tinere dorinţa şi hotărârea de a recunoaşte şi combate pericolele care ameninţă democraţia şi pacea. Pentru societăţile noastre şi mai ales pentru tinerele generaţii, rememorarea ororilor trecutului este de importanţă extraordinară. Rememorarea înseamnă şi că avem capacitatea să învăţăm din trecut. Numai aşa putem să privim cu speranţă la un viitor paşnic al Europei”, a concluzionat Iohannis.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro