Curtea Constitutionala a devenit arbitru pe scena politica romaneasca. Judecatorii CCR analizeaza conflictul Traian Basescu-Victor Ponta si legea votului uninominal

In plina criza politica, Curtea Constitutionala a devenit arbitru intre Putere si Opozitie. Magistratii CCR trebuie sa analizeze miercuri atat conflictul institutional dintre presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta cat si cel dintre USL si PDL pe tema votului uninominal. Totodata, partidele parlamentare fac apel la judecatorii CCR pentru a solutiona luptele politice declansate in Parlament printre acestea fiind legea referendumului dar si a numirile politice din Consiliul de Administratie al televiziunii publice. De precizat este ca magistratii trebuie sa arbitreze conflictele dintre Putere si Opozitie in conditiile in care in urma cu doua zile, Parlamentul a restrans activitatea Curtii Constitutionale eliminand prerogativele acesteia de a se pronunta asupra hotararilor Legislativului.

Premierul Victor Ponta a anuntat ca va participa la sedinta CCR de miercuri in care se analizeaza conflictul interinstitutional si a precizat ca nu va tine cont de decizia CCR, ci de decizia Parlamentului care l-a numit ca reprezentant al Romaniei la Consiliu.

„Nu, eu trebuie sa tin cont de ceea ce a decis Parlamentul, ma spun Parlamentului. Daca CCR va decide ca exista un conflict intre Parlament si presedinte, acest lucru trebuie rezolvat intre Parlament si presedinte (…)

Guvernul nu se afla in niciun conflict cu presedintele pe aceasta tema. Daca presedintele se declara nemultumit de declaratia Parlamentului atunci poate sa ceara CCR constatarea unui conflict Parlament – presedinte. Eu sunt e partea Parlamentului, bineinteles”, a declrat Ponta citat de Medifax.

La sfarsitul saptamanii trecute, Traian Basescu a transmis o scrisoare premierului Victor Ponta in care il avertiza ca participarea la summitul european fara aprobarea presedintelui si in lipsa unei delegari „exprese” de reprezentant al statului roman echivaleaza cu „o insusire a unei atributii constitutionale a presedintelui Romaniei de catre primul-ministru”.

„Va atrag atentia asupra faptului ca absenta unei aprobari exprese din partea Presedintelui Romaniei cu privire la mandatul de participare la reuniunea Consiliului European din 28-29 iunie 2012, coroborata cu lipsa delegarii exprese a Primului ministru in calitate de reprezentant al statului roman, va echivala, din punct de vedere juridic, cu o insusire a unei atributii constitutionale a Presedintelui Romaniei de catre primul-ministru”, se arata in scrisoare potrivit agentiei Agerpres.

Conflictul Traian Basescu -Victor Ponta pe reprezentarea Romaniei la Consiliul European a debutat la inceputul lunii mai cand premierul a declarat ca doreste sa participe la lucrarile Consiliul din 28 iunie pentru ca „se discuta in special lucruri care tin de activitatea guvernamentala. Dupa o serie de intalniri intre seful statului si premier conflictul nu s-a solutionat.

17 mai Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean declara, referitor la reprezentarea Romaniei la Bruxelles, ca la Consiliul European ar trebui sa mearga presedintele, asa cum a facut si pana acum, fapt necontestat de nimeni pana in prezent.

„Raspunsul se gaseste in Constitutie. Seful statului a fost pana acum, nimeni nu a contestat acest lucru, nu stiu de unde a aparut aceasta discutie”, declara Zegrean citat de cotidianul Evenimentul Zilei.

Victor Ponta a cerut Parlamentului sa decida asupra reprezentarii argumentand ca prim-ministrul si presedintele trebuie sa conlucreze pentru ca „Romania sa fie reprezentata constitutional si eficient pe plan european”.

Ponta a propus, in numele Guvernului, impartirea atributiilor astfel incat presedintelui sa ii revina toate temele care tin de politica militara, de securitate si politica externa comuna a UE iar la consiliile care dezbat problemele ce tin de activitatea economica, sociala, fonduri europene, guvernul si premierul sa reprezinte Romania pe plan european.

12 iunie. Plenul Parlamentului a adoptat cu 249 de voturi pentru, 30 impotriva si 2 abtineri, o declaratie prin care recomanda reprezentarea Romaniei de catre premierul Victor Ponta la reuniunea Consiliului European din 28 iunie. Parlamentarii USL au evitat adoptarea unei hotarari (asa cum ere procedura parlamentara) tocmai pentru a evita contestare acesteia la CCR.

Totodata in comisiile de specilitate parlamentarii USL au incercat sa modifice legea astfel incat delegatia Romaniei la reuniunile Consiliului European sa fie condusa de catre premier.

21 iunie. Senatorul PNL Ioan Ghisea depus un amendamnet in acest sens la legea privind cooperarea dintre Guvern si Parlament in afacerile europene Comisiile de administratie si afaceri europene din Senat au respins propunerea senatorului PNL Ioan Ghise.

25 iunie Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene, care stabileste faptul ca Romania este reprezentata la reuniunile Consiliului European fie de primul-ministru, fie de presedinte, in functie de caz.

Principala prevedere a acestui act normativ este cea prin care se stabileste ca seful delegatiei Romaniei va trebui stabilit, prin acordul primului-ministru si al presedintelui, in situatia in care cei doi nu vor putea ajunge la un consens, atunci Parlamentul va decide acest aspect, intr-o sedinta de plen comun.

Totodata, judecatorii CCR trebuie sa dea un verdict si in cazul contestatie PDL privind votul uninominal. Pe 31 mai PDL a contestat la Curtea Constitutionala legea privind votul uninominal initiata de Victor Ponta si Crin Antonescu. Democrat-liberalii si-a fundamentat contestatia pe articole din Constitutie, nerespectarea referendumului din 2009 dar si recomandarile Comisiei de la Venetia.

PDL invoca articolul 62 din Constitutie potrivit caruia numarul deputatilor si senatorilor se stabileste in raport cu populatia tarii si in acest context nu s-au respectat rezultatele ultimului recensamant din 2011. Totodata, pedelistii sustin ca nu s-a tinut cont de dorinta suverana a poporului, care a cerut reducerea numarului de parlamentari prin referendumul din 2009.

O alta contestatre a legii se bazeaza pe prevederile Raportului adoptat de Comisia de la Venetia care precizeaza ca sistemul electoral nu trebuie schimbat cu sase luni inaintea alegerilor.

In asteptarea deciziei CCR, reprezentantii USL au solicitat conducerii Parlamentului prelungirea sesiunii parlamentare. „Daca, pe data de 27 iunie, Curtea Constitutionala va constata ca exista ceva neconstitutional, imediat vom convoca o sesiune extraordinara a Parlamentului pentru a indrepta un text pe care Curtea il considera neconform Constitutiei” a declarat premierul Victor Ponta.

22 mai. Camera Deputatilor a adoptat proiectul de lege privind introducerea votului uninominal majoritar intr-un tur. Legea a fost adoptata cu 180 de voturi pentru, 30 de voturi impotriva si 26 de abtineri (deputatii UDMR).Proiectul prevede ca alegerile parlamentare sa se desfasoare in sistem uninominal majoritar intr-un singur tur astfel incat sunt declarati invingatori cei care reusesc sa obtina cele mai multe voturi in colegiile in care candideaza.

Totodata proiectul de lege majoreaza numarul de parlamentari cu maxim 10 prin introducerea unui amendament care prevede ca in judetele unde exista comunitati minoritare cu reprezentare mai mare de 7%, minoritatea respectiva sa primesca un mandat de parlamentar in plus.

In urmatoarea perioada judecatorii CCR au o agenda extrem de incarcata si trebuie sa solutioneze conflictele politice dintre USL si PDL.

Democrat liberalii au anuntat marti ca vor contesta la Curtea Constitutionala proiectul de lege care modifica Legea referendumului. „Aceasta procedura poate fi demarata din momentul in care proiectul de lege este anuntat in plenul celor doua Camere, din momentul acela incepe sa curga termenul de contestare la CCR. Motivatia o sa o intemeieze juristii. Proiectul legii trebuie contestat pentru ca exista o discriminare intre diverse tipuri de referendumuri”, a afirmat Roberta Anastase, potrivit Agerpres.

De asemenea, presedintele Comisiei pentru Cultura din Camera Deputatilor a declarat ca PDL va ataca la Curtea Constitutionala hotararea plenului Parlamentului care valideaza componenta a CA al televiziunii publice.

„Este un abuz si abuzul vine din faptul ca este pentru prima oara cand o institutie aflata sub control parlamentar nu va avea in CA persoane propuse de un grup parlamentar, asa cum prevede legea. Grupurile parlamentare transmit propuneri privind persoane care sa faca parte din CA”, a declarat Turcan.

De precizat este ca magistratii trebuie sa arbitreze conflictele dintre Putere si Opozitie in conditiile in care in urma cu doua zile, Parlamentul a restrans activitatea Curtii Constitutionale eliminand prerogativele acesteia de a se pronunta asupra hotararilor Legislativului.

Senatul a adoptat pe 25 iunie cu 70 de voturi pentru, 18 impotriva si 4 abtineri proiectul de lege propus si sustinut de USL privind eliminarea atributiilor Curtii Constitutionale de a se pronunta pe constitutionalitatea hotararilor Parlamentului.