VIDEO AUDIO Ce spun proprietarii despre plafonarea despagubirilor: Se pregateste a patra nationalizare
„Nu o vad decat ca pe o discriminare prin care se intentioneaza sa se plafoneze despagubirile, in conditiile in care despagubirile cele mai semnificative au fost deja acordate. Cine a trebuit sa ia despagubiri a luat pana in momentul de fata. Cei care au ramas sunt cei multi si cu un cuantum redus al despagubirilor”, a declarat, intr-un interviu HotNews.ro, avocatul Calin Ispravnic, presedintele Asociatiei pentru Proprietate Privata (APP). „S-au limitat doar la despagubiri in bani. S-ar putea folosi alte imobile existente de la RA-APPS sau terenuri de la Agentia Domeniilor Statului. In cazul unei esalonari [n.r. a despagubirilor] ar trebui tinut seama si de inflatie si de devalorizare”, a declarat Claudius Mott, membru in Consiliul de conducere al APP.
- Asculta mai jos interviul integral si vezi si fragmentele video
Descarca fisierul audio in format MP3
Reporter: Guvernul Romaniei intentioneaza sa limiteze despagubirile acordate fostilor proprietari, dupa cum a declarat saptamana trecuta la HotNews, Dorina Danielescu, directoarea Agentiei Nationale pentru Restituirea Proprietatii. Domnule Ispravnic, cum vedeti dvs si asociatia pe care o conduceti aceasta intentie a guvernului de a plafona despagubirile? Si in primul rand, vreau sa va intreb, daca vi s-a comunicat vreo cifra, vreun procent, care e plafonul despre care se discuta?
Calin Ispravnic: Nu o vad decat ca pe o discriminare prin care se intentioneaza sa se plafoneze despagubirile, in conditiile in care despagubirile cele mai semnificative au fost deja acordate. Stiti deja din presa despre cazurile Malaxa, Auschnit, regele Mihai. Lista e deschisa si nu are sens sa dau si alte nume. Au fost despagubiri semnificative. Cine a trebuit sa ia despagubiri a luat pana in momentul de fata. Cei care au ramas sunt cei multi si cu un cuantuum redus al despagubirilor si care nu au nivel de reprezentativitate in randul celor care iau decizii.
R: Vi s-a comunicat vreo cifra, vreun procent?
Calin Ispravnic: Au fost mai multe variante de lucru in sensul ca se vor intocmi anumite grile. Se va trece peste etapa de evaluare, nu va mai exista o etapa de evaluare. Se vor acorda despagubirile la valoarea de grila.
R: O grila valabila pentru toata tara sau in functie de oras…
Calin Ispravnic: In Bucuresti sunt sume mai mari. Cuantumul despagubirilor este mai mare in Bucuresti…
R: Acea grila prevede un procent?
Calin Ispravnic: Acea grila prevede o suma pentru un metru patrat. Practic aceeasi valoare va avea un teren indiferent in zona in care este situat. Toate aceste modificari sunt in curs.
R: In Bucuresti despre ce suma pe mp s-a discutat?
Claudius Mott: Maxim 100 de euro pe mp. In Bucuresti era pe zone. In zonele cele mai bune era 100 de euro pe mp cand se stie ca in Bucuresti s-au platit pana la aproximativ 3.000 de euro pe mp.
Calin Ispravnic: Asta e varianta data la sfarsitul anului trecut.
R: Domnule Mott, Asociatia dvs, precum si alte asociatii, au purtat discutii si dezbateri cu ANRP-ul pe aceasta problema. Ce solutii credeti dvs si asociatia dvs ca ar trebui gasite astfel incat despagubirile sa nu fie plafonate?
Claudius Mott: Ceea ce reprosam acestor proiecte pe care le-am auzit mai mult din zvon este ca s-au limitat doar la despagubiri in bani. Ori in realitate, legea initiala prevede posibilitati de despagubiri in echivalent. Deci s-ar putea folosi alte imobile existente sau terenuri.
Este cunoscut ca in momentul de fata exista imobile la RA-APPS. Exista terenuri [n.r. la Agentia Domeniilor Statului – ADS], dupa o informare publicata in Ziarul financiar, in total 8,3 milioane de hectare de terenuri arabile ale caror valoare este de aproximativ 25 de miliarde de euro, ceea ce ar depasi practic si cifrele evaluate de ANRP pentru despagubire.
Daca ar exista bunavointa, daca ar exista dorinta ca sa convinga aceste autoritati sa puna la dispozitie terenurile respective atunci s-ar putea rezolva problema despagubirilor fostilor proprietari fara limitari.
R: CEDO, in decizia-pilot, vorbeste si despre esalonarea platilor. Cum vedeti aceasta propunere?
Claudius Mott: Este o problema discutabila, in primul rand din cauza varstei inaintate a petentilor. Sunt foarte multe persoane care se apropie de 90 de ani. In medie varsta este de 75 de ani. O astfel de esalonare ar permite o plata fara plafonare. In cazul unei esalonari ar trebui tinut seama si de inflatie, de devalorizare. Deci platile respective vor trebui prevazute si cu o anumita dobanda.
R: Daca proiectul guvernului va fi adoptat asa, cu aceasta plafonare a despagubirilor, ce masuri vor lua asociatiile de proprietari?
Calin Ispravnic: In primul rand se va invoca exceptia de neconstitutionalitate a respectivului act normativ. Se produce, evident, o discriminare, in primul rand, fata de cei care pana la momentul adoptarii legii au luat despagubiri la valoarea de piata. Este cat se poate de neechitabil ceea ce se intentioneaza sa se faca in acest moment.
Altfel, toata aceasta modificare legislativa este facuta cu acordul CEDO. Aceasta a fost cea mai mare deziluzie, nu neaparat din partea autoritatilor romane. Autoritatile romane sunt asa cum le stim de zeci de ani. Surpriza cea mai mare a venit de la CEDO care a sugerat ca autoritatile noastre pot, eventual, chiar sa si plafoneze si sa acorde in mod esalonat despagubirile.
R: Intentia de a limita despagubirile face parte dintr-un proiect de lege pe care Guvernul il elaboreaza ca raspuns la decizia-pilot a CEDO. Ce alte masuri sunt prevazute in proiectul de lege pe care Executivul il elaboreaza?
Calin Ispravnic: Ar trebui sa discutam in momentul in care avem o varianta oficiala, pana acum au fost doar variante de lucru. Vina apartine in exclusivitate autoritatilor romane. Inainte de decizia-pilot, CEDO constatase ca titlul VII al Legii 247 din 2005 este neoperational. Vreme de mai mult de un an, aproape 2, CEDO a tot condamnat statul roman pentru faptul ca nu exista o lege coerenta de acordare a despagubirilor.
R: Si acum statul asta vrea sa faca, sa vina cu un cadru legislativ coerent si unit. O masura, discutabila, este aceasta de plafonare a despagubirilor. O masura poate fi cea de esalonare a paltilor. Ce alte masuri, ce alte noutati poate aduce aceasta lege?
Claudius Mott: Este foarte important sa se elimine elementele de control, de birocratizare. In momentul de fata dosarele se verifica la nivel de primarie, la nivel de prefectura, se trimite la ANRP. Acolo se descopera ca lipseste un act, se trimite inapoi la primarie, se trimite inapoi la prefectura. Se produce un asa-numit „turism al dosarelor”. Ba uneori se mai si pierd acte in dosare. Si inca ceva, ANRP primeste numai un anumit numar de cauze pe zi. Ori in acest caz, primariile si prefecturile nu pot sa trimita toate dosarele pe care le au la dispozitie ANRP-ului.
R: Si aceste probleme vor fi abordate in noua lege?
Claudius Mott: Nu stim. Nu cunoastem. Se zice ca s-ar suprima una din etapele de control si anume prefectura. Dar, dupa cum v-am spus, ce am vazut pana acum au fost niste proiecte la nivel de zvon.
R: Despre termene obligatorii pentru autoritati…
Claudius Mott: Se zice ca vor exista termene obligatorii, lucru de salutat. Dar daca aceste termene obligatorii nu sunt instotite de sanctiuni, inseamna ca nu se realizeaza nimic. In Legea 10 exista un termen de rezolvare a notificarilor de 60 de zile. Acest termen nu a fost niciodata respectat si totusi…
R: Era un termen obligatoriu sau orientativ?
Claudius Mott: Era un termen semi-orientativ. Unii au zis ca e termen recomandare, instantele au dat interpretari diferite, daca este termen recomandare sau obligatoriu.
Calin Ispravnic: Acesta este si punctul nevralgic al titlului VII al Legii 247 – Nu prevede niciun fel de termen pentru nimic. Daca Legea 10 are acel termen nerealist de 60 de zile inauntrul caruia unitatea detinatoare trebuia sa solutioneze notificarea, nu e termen de recomandare in niciun caz, e termen imperativ.
R: Si totusi nu se tine cont. Avem dosare la unitati administrative de ani de zile, de zeci de ani de zile, daca ne uitam la Primaria Capitalei…
Calin Ispravnic: Ca nu se tine cont de termen, nu e o noutate pentru nimeni. Autoritatile de la noi asa inteleg sa-si execute obligatiile stabilite de lege.
R: Dar in noua lege, daca se vor lua in calcule noi termene, se vor lua in calcul si sanctiuni? S-a discutat si despre asa ceva?
Calin Ispravnic: Despre acest aspect am discutat si suntem si noi curiosi ce sanctiuni vor fi adoptate. Practic, sa nu fie o sanctiune care sa nu poata fi pusa in aplicare.
R: Dar dvs, asociatiilor, vi s-a comunicat ceva in aceasta privinta? Guvernul, ANRP-ul v-au pus in tema cu aceste modificari care sa introduca termene si sanctiuni?
Calin Ispravnic: Uitati-va cum e textul din legea actuala. Exista termenul, dar nu exista sanctiune.
R: Dar in legea pe care o elaboreaza, lege pe care guvernul o are in discutie, chiar si cu asociatiile de proprietari, vi s-a comunicat ceva? V-au luat parerea?
Calin Ispravnic: Noi le-am solicitat sa ne puna la dispozitie [n.r. proiectul] pentru a veni eventual cu idei, sa facem critici constructive. Sa ne puna la dispozitie varianta pe care o au ei acum.
R: Dar v-au cerut parerea cu privire la modificarile pe care vor sa le introduca?
Oamenii au facut notificari in anumite conditii si au castigat niste drepturi pe care acuma vrei sa i le iei. Este practic o noua nationalizare, a patra nationalizare in Romania.
Claudius Mott
Claudius Mott: Noi am propus astfel de termene, dar nu am primit niciun raspuns. Toate autoritatile ne-au spus ca cel care decide in domeniu este ANRP-ul, pentru ca am trimis si la Ministerul Justitiei si la altele. Iar ANRP-ul nu a luat nici o pozitie fata de aceste propuneri ale noastre.
R: Plafoane la despagubirile acordate fostilor propritari au fost stabilite si in cazul altor tari. Avem cazul Ungariei si, mai recent, cazul Poloniei unde s-a pus un plafon de 20%. Ce deosebeste Romania de aceste tari?
Claudius Mott: Informatia ca in Polonia s-au redus despagubirile la 20% este mai mult sau mai putin o intoxicare. In realitate, in Polonia nu exista nici o lege care sa regleze problemele restituirii proprietatii. Este adevarat ca este un caz particular, si anume teritoriile de dincolo de raul Bug, un caz care nu se datoreaza abuzurilor statului, ci consecintelor razboiului. In acest caz, asa numitul caz Broniowski, s-a ajuns la CEDO la aceasta despagubire de 20%. Dar accentuez, in Polonia nu exista o lege care sa regleze despagubirile, ci toate problemele au fost rezolvate pe calea instantelor.
R: Deci in Polonia decizia CEDO priveste doar teritoriile de la raul Bug, dar in decizia-pilot contra Romaniei se spune ca statul roman poate lua exemplu altor state, facandu-se referire la cazul Poloniei.
Claudius Mott: Dar, dar exista si alte exemple, cum este Germania, in care restituirea s-a facut practic integral. De ce sa luam exemplul unuia, si nu al celuilalt? Un alt aspect, in legea initiala s-a prevazut o compensare integrala si dupa parerea mea nu este legal ca pe parcursul executarii unei legi sa schimbi conditiile respective. Oamenii au facut notificari in anumite conditii si au castigat niste drepturi pe care acuma vrei sa i le iei. Este practic o noua nationalizare, a patra nationalizare in Romania.
Calin Ispravnic: Nu cred ca se poate face o comparatie obiectiva intre situatia care a existat in Polonia, unde teritoriile de dincolo de Bug au fost anexate Uniunii Sovietice din motive care, practic, nu tineau de vina statului polonez, si situatia din Romania.
Cele mai grave nationalizari produse au fost dupa 1990, In Romania. Ma refer la acea nefasta lege 112/1995. Nici macar cei care au trecut in proprietatea statului case nationalizate nu au avut nesimtirea, pana la urma, sa vanda imobilele celor care le locuiau. A fost cea mai mare nationalizare, practic, produse intr-o perioada in care in Romania se respectau, se spune, principiile democratice.
Claudius Mott: Revenind la cele patru nationalizari: Prima este cea a comunistilor, a doua este Legea 112/1995, a treia este „Legea Voiculescu” [n.r. 1/2009] prin care se definitiveaza nationalizarile din Legea 112 si a patra ar fi, practic, aceasta despagubire partiala, aceasta plafonare.
R: Un raport al Avocatului Poporului sustine ca Primaria Municipiului Bucuresti este „campioana” la solutionarea cu intarziere a dosarelor de retrocedare a bunurilor imobile. Raportul arata ca sunt multe dosare in care timp de 10 ani nu s-a facut niciun act administrativ, nici de respingere, nici de admitere. De ce se intampla asa ceva la primaria Capitalei? Care sunt cauzele si cine sunt vinovati de acest blocaj?
Claudius Mott: Cauzele cred ca trebuie sa le cautam in atitudinea conducerii primariei care este total impotriva restituirii proprietatilor. Va dau un caz marginal – asociatia noastra a trimis un e-mail domnului primar al Capitalei si, dupa 3 luni de zile, raspunsul la e-mail a fost: „E-mailul dvs a fost sters de pe calculator si nu a fost citit”. Cred ca mai semnificativ sau mai relevant decat…
R: Si ati mai incercat sa le scrieti?
Claudius Mott: Nu, nu am mai incercat.
R: Domnule Ispravnic, un proprietar care are dosarul blocat la Primaria Capitalei, ce solutii are? Ce poate face?
Calin Ispravnic: In primul si in primul rand sa dea in judecata primaria. E singura solutie.
Alta solutie, ce am vazut ca fac diverse persoane indreptatite care nu vor sa apeleze la avocat, se inscriu la audiente, vine cineva si le arata dosarul si asta e tot. Singura solutie care sa aiba o finalitate practica este sa promovezi o actiune impotriva primariei prin care sa ceri instantei solutionarea notificarii. Exista instrumente puse la indemana persoanelor indreptatite care pana in momentul de fata nici macar nu le-a fost solutionata notificarea. Exista recursul in interesul legii, in sensul ca instanta poate sa solutioneze notificarea in cazul refuzului unitatii detinatoare sa solutioneze notificarea.
Eu cred exista o corelare intre diversele institutii ale statului in sensul neacordarii despagubirilor.
R: Adica?
Calin Ispravnic: Adica, exact ceea ce ati spus dvs, ce ati citat din raportul Avocatului Poporului ca sunt foarte multe de dosare de zece ani. Eu zic ca sunt cele mai multe, ca cele mai multe dosare nu au fost solutionate.
R: Si totusi vorbeam de acel termen de 60 de zile…
Calin Ispravnic: Vorbeam de acel termen care in interpretarea celor de la primarie este un termen de orientare. Chiar si asa, de ar fi de orientare, intre 60 de zile si 10-11 ani de cand s-au trimis notificarile este totusi o diferenta foarte mare.
R: Si totusi unde se produce blocajul in Primarie? Este vreo comisie speciala care nu se intruneste sau care nu ia in calcul notificarile?
Claudius Mott: Stiu doar faptul ca persoanele care au depus notificari se duc acolo din saptamana in saptamana, din luna in luna si li se spun ca dosarele sunt in lucru. Exista audiente si rareori proprietarii au succes in sensul ca dosarul este luat in lucru.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro