Predoiu l-a numit director la INEC pe procurorul Catalin Ceort, cel care a dat NUP in cazul celor doua declaratii de avere cu scris diferit ale Rodicai Stanoiu
Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a semnat ordinul de numire a procurorului Catalin Ceort in functia de director al Institutului National de Expertize Criminalistice (INEC), pe o perioada de trei ani. Catalin Ceort este procurorul care, in mai 2011, a hotarat Neinceperea Urmaririi Penale (NUP) fata de Rodica Stanoiu si Ion Moraru, secretarul general al Senatului, pentru fals material in celebrul caz al celor doua declaratii de avere semnate de Rodica Stanoiu, in aceeasi zi, dar cu scrisuri diferite. NUP-ul dat de Ceort a fost ulterior infirmat de catre procurorul superior ierarhic.
- Cercetarile in cazul Stanoiu au continuat si, potrivit unor surse apropiate procesului, declaratia de avere din cazul in care Ceort a dat NUP initial este expertizata in prezent pentru a se hotari daca Rodica Stanoiu a semnat notele pentru Securitate tocmai la INEC, unde Ceort a fost numit director
Potrivit unui comunicat al MJ, Catalin Nicolae Ceort, procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ), a fost detasat in Ministerul Justitiei pe o perioada de 3 ani si numit, pe perioada detasarii, in functia de director al Institutului National de Expertize Criminalistice, incepand cu data semnarii ordinului, vineri, 4 octombrie 2011.
Decizia ministrului justitiei vine dupa ce CSM a hotarat, la inceputul lunii octombrie, sa aprobe solicitarea lui Catalin Predoiu, care cerea detasarea procurorului Catalin Ceort ca director al Institutului National pentru Expertize Criminalistice (INEC) pe o perioada de 3 ani de la data de 10.10.2011.
Potrivit unui referat al sectiei de resurse umane din CSM, Catalin Predoiu a solicitat Consiliului sa il detaseze pe Catalin Ceort in functia de director la INEC. Potrivit CSM, „in motivarea solicitarii de detasare au fost invocate pregatirea si experienta profesionala ale magistratului in cauza”. Vezi aici referatul directiei resurse umane a CSM.
Cu toate acestea insa, Legea 156/2011 prevede la art. 82 ca „Directorul si directorul adjunct ai institutului sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului justitiei dintre expertii cu grad profesional maxim si cu studii juridice care functioneaza in cadrul institutului.”
Catalin Ceort a dat NUP in cazul celor doua declaratii de avere ale Rodicai Stanoiu cu scris diferit
Catalin Ceort este procurorul care, in mai 2011, a hotarat Neinceperea Urmaririi Penale (NUP) fata de Rodica Stanoiu si Ion Moraru, secretarul general al Senatului, pentru fals material in inscrisuri oficiale si uz de fals in celebrul caz al celor doua declaratii de avere semnate de Rodica Stanoiu, in aceeasi zi, dar cu scrisuri diferite.
Cele doua declaratii in cauza au fost trimise la Curtea de Apel Oradea, instanta ce le-a solicitat pentru a verifica scrisul Rodicai Stanoiu in procesul prin care contesta decizia CNSAS care a declarat-o colaboratoare a securitatii.
Decizia procurorului Ceort spunea ca Rodica Stanoiu si Ion Moraru nu pot fi acuzati de nimic, deoarece faptele nu exista. CNSAS a facut contestatie la Parchetul de pe langa ICCJ, iar in luna august 2011, procurorul superior ierarhic al lui Ceort nu a fost de acord cu NUP-ul propus de acesta, stabilind ca cercetarile trebuie sa continue. „…din analiza datelor s-a constatat ca solutia de neincepere a urmaririi penale adoptata este nelegala si netemeinica, deoarece este fundamentata pe o cercetare incompleta a faptelor sesizate, motiv pentru care plangerea (CNSAS- n.r.) va fi admisa”, se arata in rezolutia Parchetului.
Dupa ce a dat NUP, Ceort conduce INEC unde au ajuns la expertiza documentele din cazul Stanoiu
Catalin Ceort explica de ce a dat NUP in prima faza: „Cat priveste neconcordanta intre copia conforma si exemplarul original al declaratiei de avere inaintate la instanta de contencios, se constata ca aspectul sesizat se datoreaza unei erori de selectare si expeditei a documentelor la nivelul biroului de resort din cadrul Secretariatului General al Senatului, care este insa lipsita de valente ilicite”, se arata in NUP-ul semnat de procurorul Ceort prin care explica faptul ca declaratia originala a Rodicai Stanoiu nu este identica cu declaratia „conforma” transmisa judecatorilor. (Sursa: EVZ)
Potrivit unor surse apropiate dosarului Stanoiu, declaratia de avere din cazul in care Ceort a dat NUP initial este acum la INEC unde, alaturi de alte documente, este expertizata pentru a se hotari daca Rodica Stanoiu a semnat notele pentru Securitate.
Potrivit EVZ, in februarie 2008, Ceort a dispus neinceperea urmaririi penale in dosarul Baneasa Investment in care era cercetat magnatul Puiu Popoviciu. Seful sau de la vremea respectiva, Marius Iacob, a infirmat concluzia subordonatului si a transferat dosarul la DNA pentru continuarea cercetarilor.
Povestea a doua declaratii de avere, depuse de acelasi om, in aceeasi zi, dar cu scrisuri diferite
In 2010, fostul ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, a cerut ca procesul prin care contesta decizia CNSAS care a declarat-o colaboratoare a securitatii, sa fie stramutat de la Bucuresti la Curtea de Apel Oradea si a cerut ca toate actele executate (n.r. expertizele grafologice) la instanta din Capitala sa fie anulate. Fostul ministru al Justitiei isi justifica cererea prin „presiunea mediatica la care a fost supus acest caz” si care ar fi putut afecta derularea procesului. Procesul a fost mutat, insa ICCJ nu a admis cererea de anulare a actelor executate in Bucuresti.
In plus fata de ceea ce dispusese Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Oradea (unde s-a stramutat dosarul) a dispus folosirea, ca scripte de comparatie, a declaratiei de avere din 2006.
Instanta de la Oradea a trimis Senatului o adresa prin care solicita originalul Declaratiei de Avere din 09.01.2006 (n.r. depusa la Senat in 19.01.2006). Documentul ar fi trebuit sa ajunga pana la termenul de judecata din 15.12.2010. La aceasta infatisare, Senatul a trimis copia conforma cu originalul a acestei declaratii (n.r. conformata chiar de Senat) si a comunicat instantei ca originalul nu poate fi trimis, ci, cel mult, consultat la sediul Senatului. In plus, Senatul a transmis, in copie, si declaratia rectificata, dactilografiata, ce fusese depusa la 15.02.2006.
Instanta a revenit cu adresa si a cerut Senatului, sub sanctiunea posibilei amendari a presedintelui Senatului, trimiterea originalului declaratiei depuse la 19.01.2006, si nu doar a copiei conforme. La termenul urmator (26.01.2011) Senatul trimite o declaratie originala datata 09.01.2006, insa reprezentantii CNSAS au constatat ca originalul declaratiei de avere primit si datat pe 9 ianuarie 2006, difera de copiile conforme ale aceluiasi document, transmise anterior.
Varianta originala apare a fi completata cu un alt tip de scris decat copia conforma si, la sfarsit, poarta un alt tip de semnatura.
In plus, cele doua declaratii au si diferente de continut: in varianta „originala”, cuvantul senator este scris „senaor”, in originalul declaratiei de avere sunt rubrici completate care in copie sunt libere, iar unor numere care reprezinta suprafete imobiliare detinute de fostul ministru le lipsesc cifre.
Protocolul de expediere catre instanta a celor doua documente este semnat de secretarul general al Senatului, Ion Moraru, fost coleg de partid cu Rodica Stanoiu in PSD, pana cand aceasta a parasit partidul, dar si fost coleg de Senat in legislatura 2004-2008.
Senatul: Nu s-a mai eliberat un alt document doveditor pentru a doua declaratie de avere. Oricum ar fi avut exact acelasi continut si aceeasi forma
La solicitarea HotNews.ro, Senatul Romaniei a explicat de ce pentru doua declaratii de avere depuse de aceeasi persoana in aceeasi zi s-a eliberat o singura dovada de primire.
„Pe data de 19 ianuarie 2006, doamna Stanoiu, in calitate de senator, a depus la Directia Secretariat General o declaratie de avere, care a fost rectificata in aceeasi zi, ambele avand mentionata ca data de redactare ziua de 9 ianuarie 2006, eliberandu-se o singura dovada de primire. Avand in vedere ca dovada de primire a declaratiei de avere trebuia atunci sa fie doar datata, nu si numerotata sau inregistrata, la depunerea celei de-a doua declaratii de avere nu s-a mai eliberat un alt document doveditor, care oricum ar fi avut exact acelasi continut si aceeasi forma ca si cel eliberat putin mai devreme, in aceeasi zi”, se arata in precizarea Senatului.
In legatura cu diferentele de scris si de continut, reprezentantii Senatului au declarat: „Mentionam ca functionarii publici parlamentari care primesc declaratiile de avere si de interese, in conformitate cu prevederile legii in vigoare la acea data, nu aveau atributii sa sesizeze sau sa se pronunte in vreun fel cu privire la maniera in care erau redactate documentele de catre cei care le depuneau„.
La intrebarea „De ce pe pagina de internet a Senatului nu au fost expuse decat Declaratia de Avere care a fost conformata cu originalul, precum si rectificarea dactilografiata depusa la 15.02.2006?”, Senatul a dat urmatorul raspuns: „Pe pagina de internet a Senatului a fost postata o singura declaratie de avere deoarece la momentul acela procedura de lucru prevedea sa fie publicata doar ultima declaratie depusa in data respectiva, situatie in care vorbim, practic, despre o inlocuire a declaratiei de avere precedente„.
Intrebati de ce Senatul nu a facut referire la existenta a doua declaratii depuse in aceeasi zi de catre Rodica Stanoiu atunci cand Curtea de Apel Oradea a cerut sa-i fie trimisa originalul, reprezentantii Senatului au dat urmatorul rapsuns: „In legatura cu documentele transmise Curtii de Apel Oradea, mentionam ca Senatul Romaniei a raspuns de fiecare data strict solicitarilor instantei„.