Am "pierdut trenul social media". Ma scuzati, o sa iau avionul
Va sa zica, ma scuzati, dar daca nu dau doi bani pe Facebook, inseamna ca am pierdut trenul? Pai, daca tot e discutie, sa fie pina la capat, caci remarc tot soiul de articole despre cit de importanta e social media pentru utilizatori, companii, campanii, agentii, bla bla. Sa stiti ca m-am pregatit temeinic pentru a-mi sui toata blogosfera-n cap, deci incep prin a comenta articolul lui Adrian Ciubotaru (deh, e primul care-mi vine in minte), care scrie ca am pierdut trenul social media.
Un pic de istorie
Inainte de orice, poate ar trebui sa dati o definitie termenului de social media. Caci, daca-mi amintesc eu bine, ultima oara cind se vorbea despre asta, blogurile erau parte din media sociala. Caz in care, cu scuzele de rigoare, indraznesc sa spun ca m-am suit in trenul asta in luna noiembrie a anului 2003, pe vremea cind Doru Cobuz scria articole despre blogosfera in EVZ, intrebind psihologii ce parere au de fenomen. Care psihologi ziceau despre bloggeri ca sint niste oameni frustrati, singuri, care simt o nevoie acuta de atentie, sint un pic voyeuri, ca se uita la ce scriu ceilalti, dar si cam exhibitionisti, ca-si varsa-n lume goliciunea sufleteasca.
Eh, dupa ce-ati citit paragraful de mai sus, deschideti repede Facebook si vedeti cam citi dintre utilizatorii celei mai mari retele sociale din lume – care-s prietenii vostri, nu-i asa? – ar putea fi caracterizati la fel.
Da’ nu dai si pe Facebook?
In 2003, nu existau campanii pe bloguri. In 2011, deja avem mai multe decit putem duce, iar unele bloguri au mai multe articole sponsorizate decit creatii proprii. Mai nou, tendinta este de a baga in brieful unei campanii pe bloguri si o „componenta social media”: scrii textul pe blog, dar dai si link pe Twitter si Facebook. Hai sa lamurim timpenia asta pentru totdeauna. Ca agentie, companie, orice, tu ma platesti ca sa scriu si sa public un articol. Daca vrei link-uri pe Twitter si pe Facebook, recomand sa platesti mai mult. Reclamele aduc injuraturi si orice injuratura primita costa.
Consultanta si proactivitate. Doamne, ce-mi plac cuvintele astea!
Acum, luati de cititi articolul asta, de pe blogul lui Alex Negrea, despre care am impresia ca, in ultima vreme, petrece prea mult timp la birou si prea putin timp in fata blogului, de l-a cuprins spiritul corporatist mai mult decit era cazul. „Bloggerul de top ar trebui sa fie proactiv si sa vina cu idei”. „Jobul” meu de blogger este sa scriu. Pentru idei si proactivitate, compania pentru care lucrezi plateste o agentie de creatie, de social media, de interactive, digital sau cum vrei s-o botezi, care nu-si imparte profitul cu mine. Daca vrei idei de la mine, e alta discutie. Cind ne intilnim, vin cu facturierul.
INTERVIURILE HotNews.ro