DOCUMENT Cum arată primul proiect de reorganizare administrativă a României din ultimii 40 de ani. Noile județe și instituții

La 42 de ani de la ultima reorganizare teritorială a României, deputatul ex- USR Tudor-Vlad Benga a depus la Parlament un proiect prin care România ar urma să reducă de la 42 la 12 numărul județelor dar și comasarea unor localități. HotNews a stat de vorbă cu inițiatorul, pentru a afla detalii.

Ideea o am de mai multă vreme. Se vorbește de mult timp de o reorganizare teritorială, dar lucrurile au rămas la stadiul de discuții. Eu am venit acum cu ceva concret, cu un document pe marginea căruia să purtăm discuții instituționale”, spune Benga.

În expunerea de motive care însoțește documentul, se arată că în prezent, organizarea administrativ-teritorială a României este mult prea fragmentată și comportă dezavantaje din perspectiva gestionării resurselor, a slabei calități a serviciilor publice și a reducerii disparităților zonale existente.

În documentele adoptate la nivel european cu privire la politica de coeziune, se subliniază că Statele Membre au obligaţia de a contribui şi participa la realizarea coeziunii teritoriale prin stabilirea propriilor strategii şi mijloace în funcţie de caracteristicile geografice, culturale, politice, juridice şi administrative; totodată, se subliniază importanța cooperării teritoriale pentru diminuarea diferențelor economice și sociale și rezolvarea unor probleme legate de conectivitate, modalități de transport, mediu de afaceri etc. În baza acestor recomandări, România şi-a asumat diminuarea diferenţelor de dezvoltare dintre regiunile geografice, dintre mediul urban şi cel rural, dintre centru şi periferie, precum şi prevenirea amplificării discrepanţelor teritoriale, însă performanța politicii de coeziune în plan

teritorial este extrem de scăzută în raport cu alte țări, unul din motive fiind și fragmentarea excesivă a teritoriului, lipsa unui nivel de administrație publică NUTS.

Regiunile de dezvoltare înființate voluntar nu au statut de unitate administrativ – teritorială și nu au avut rezultatele scontate pentru dezvoltarea regională, incapacitatea sistemică de a pregăti proiecte la nivel regional și de a absorbi fonduri europene, explică deputatul.

Administrația publică este considerată eficientă și eficace atunci când obține rezultate performante prin utilizarea optimă a mijloacelor de care dispune, mai adaugă Benga, care precizează că acolo unde există populație redusă ca dimensiuni este deservită de un aparat administrativ numeros, care nu reușește să gestioneze resursele bugetare de care dispune în mod eficient și nu are capacitatea de a genera și implementa proiecte benefice pentru comunitate, e clar că principiile eficienței și eficacității nu sunt respectate.

Schimbările preconizate

În România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populație extrem de redusă – comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din județul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populației din 2022; alte comune înregistrează doar câteva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului și cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susținerea unui aparat administrativ propriu.

Stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori și într-un oraș la 10.000 locuitori va avea ca efect reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale, o reorganizare în unități teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităților de dezvoltare și distribuire a resurselor.

Pentru deservirea populației care locuiește în subdiviziunile unităților administrativ-teritoriale care nu au calitatea de reședință, propunem înființarea unor birouri administrativ-teritoriale care să aibă rolul de a deservi populația stabilită în aceste subdiviziuni, permițând colectarea taxelor și impozitelor la nivel local și acționând ca intermediar între populația deservită și administrația publică locală, oferind posibilitatea înregistrării solicitărilor primite și transmiterea acestora spre competentă soluționare autorităților și instituțiilor publice locale din unitatea administrativ-teritorială în care sunt înființate, precum și eliberarea documentelor solicitate, conform atribuțiilor primite prin hotărârea de consiliu local de înființare.

”Ar fi anormal să desființăm tot ce înseamnă autoritatea locală din prezent, iar oamenii să bată 20-30 de kilometri până la „Centru” pentru o hârtie. Acesta este rostul acelor birouri administrativ-teritoriale”, spune Benga în discuția cu HotNews.

Pentru reglementarea atribuțiilor și organizării birourilor administrativ-teritoriale, Guvernul va adopta Norme metodologice pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale referitoare la acestea.

Pentru reorganizarea județelor proiectul propune împărțirea acestora în entități mai mari, grupate în funcție de identități regionale istorice, fluxuri economice și tendințe migratorii ale populației, conectivitate, precum și prezența unor zone metropolitane dezvoltate. Prin reorganizarea județelor rezulta 12 județe noi, entități teritoriale corespondente ca dimensiuni unor unități NUTS 24, care ar permite atingerea obiectivelor de coeziune teritorială, dezvoltarea accentuată a zonelor reorganizate și o absorbție superioară a fondurilor europene pentru proiecte regionale.

Județele noi, propuse în proiect:

– Județul Crișana Maramureș include fostele județe Satu Mare, Maramureș și Bihor;

– Județul Transilvania Nord Vest include fostele județe Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj și Mureș;

– Județul Transilvania Sud Vest include fostele județe Alba, Hunedoara și Sibiu;

– Județul Transilvania Sud Est include fostele județe Brașov, Covasna și Harghita;

– Județul Banat include fostele județe Arad, Timiș și Caraș Severin;

– Județul Bucovina Moldova Nord include fostele județe Suceava și Botoșani;

– Județul Moldova Centru include fostele județe Iași, Neamț, Vaslui și Bacău;

– Județul Dunăre Carpați Curbură include fostele județe Vrancea, Buzău, Brăila și Galați;

– Județul Oltenia include fostele județe Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Dolj și Olt;

– Județul Muntenia Nord include fostele județe Argeș, Dâmbovița și Prahova;

– Județul Muntenia Sud include fostele județe Ilfov, Ialomița, Călărași Giurgiu,Teleorman, precum și Municipiul București;

– Județul Dobrogea include fostele județe Constanța și Tulcea.

Alte schimbări preconizate în urma reorganizării teritoriale:

Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice;

Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială;

Creșterea eficienței și eficacității utilizării resurselor bugetare.

Proiectul legislativ nu prezintă impact financiar negativ asupra bugetului general consolidat, mai spune inițiatorul

Vezi aici proiectul integral

Citește și : Cele 8 reorganizări teritoriale ale României din ultima sută de ani.