TIFF inainte de final – Editia cea mai cea. Premiile se anunta sambata. Festivalul trage oblonul duminica

TIFF-ul s-a facut si mai mare. Sunt mai multe filme fata de anul trecut, mai multe evenimente colaterale (vernisaje, lansari, dezbateri), mai multi invitati, mai multe locuri de proiectie. Cum festivalul ia sfarsit duminica, aproape ca putem vorbi la trecut: Pentru cine a vrut sa vada cat mai multe filme, a fost greu pentru ca era putin timp intre ele. Dar a avut de unde alege.

Exista, intr-adevar, cinefili pentru care numarul minim de bilete pe care le puteau cumpara intr-o zi – 5 – parea putin. Exista oameni care isi iau concediu si vin an de an la Cluj pe banii lor numai ca sa vada filme. Daca in 2001, la prima editie, TIFF-ul oferea 30 de filme, acum sunt aproape 250.

Norocul TIFF-ului este si aceasta coincidenta: are 10 ani, la fel cati are si Noul Cinema Romanesc pentru ca a aparut in anul in care a iesit „Marfa si banii”, de Cristi Puiu. Acest lucru face ca in acest an la Cluj-Napoca sa nu se sarbatoreasca numai 10 ani de TIFF, ci si 10 ani de cand filmul romanesc s-a innoit.

Pentru asta au venit Cristi Puiu si echipa de la „Marfa si banii” care a beneficiat de o proiectie speciala, dar a venit si Lucian Pintilie, cineastul de la care mai toti cineastii noului val se revendica.

10 filme de-ale sale au facut obiectul unei retrospective Lucian Pintilie, iar regizorul – care e atat de scump la vedere – a acceptat sa ia parte la trei dintre ele si sa raspunda (cu umor) intrebarilor publicului.

Si, daca tot vine Lucian Pintilie, de ce sa nu vina si prietenul sau, Marin Karmitz, cel care l-a co-produs si care i-a editat in Franta toate filmele pe DVD-uri? Producator de marca, nascut in Romania si emigrat de foarte mult timp, Marin Karmitz revine pentru TIFF si pentru Lucian Pintilie intr-o tara cu care nu a pastrat legatura.

De un an incoace, festivalul editeaza impreuna cu ICR New York un numar special „AperiTIFF”, in limba engleza si destinat jurnalistilor, producatorilor, directorilor de festivaluri, spectatorilor din strainatate si, mai ales, din SUA.

Anul trecut, revista s-a ocupat de un singur an, pentru ca 2010 fusese un an bun pentru cinema. In 2011 el sarbatoreste 10 de ani de Nou Cinema Romanesc. Printre textele publicate se numara unul inedit scris de Lucian Pintilie despre filmele sale, dar si altul scris de Alex. Leo Serban despre Lucian Pintilie, si care a fost ultimul text, neterminat, al criticului de film si prietenul TIFF-ului de la a carui disparitie s-au implinit, in timpul festivalului, doua luni.

La ceremonia de deschidere a TIFF-ului, Mihai Chirilov (directorul artistic) a anuntat, alaturi de Bobby Paunescu, instituirea unei burse „Alex. Leo Serban” pentru un tanar cineast roman. Iar doua carti postume ale lui Alex. Leo Serban, concepute pe patul de spital, „Mica dietetica” si „Alte camere. Alte glasuri de ieri”, au fost lansate in cadrul festivalului si in prezenta unui public numeros, vineri.

Lume multa – mese destule?

La Cluj cei mai multi invitati vin de regula in ultimele zile, cand au loc Zilele Filmului Romanesc. Anul acesta sunt mai multi decat au fost vreodata. 250 au venit numai pentru Zilele Filmului Romanesc. La petrecerea din Clubul Diesel, desfasurata joi noapte pana la 5 dimineata, s-a stat si pe trotuar pentru ca nu mai era loc inauntru.

Iar la petrecerea Kodak, desfasurata ca si anul trecut la restaurantul Chios din Parcul Mare, a fost sensibil mai multa lume decat anul trecut.

Printre cele mai asteptate proiectii din „Zilele Filmului Romanesc” (dintre 12 lungmetraje si 15 scurtmetraje selectate de Mihai Chirilov) s-au numarat mai ales lungmetrajele in premiera nationala sau mondiala.

De pilda, „Loverboy”, de Catalin Mitulescu, a carui premiera mondiala a avut loc recent la Cannes. Sau „Tatal-fantoma” de Lucian Georgescu, film de debut cu Barry Gifford coscenarist, acesta revenind la Cluj, unde in 2003 l-a cunoscut pe Lucian Georgescu.

Sau „Visul lui Adalbert”, de Gabriel Achim, alt lungmetraj de debut prezentat in premiera mondiala. Tot in premiera mondiala a fost proiectat si „Bucharestless”, un film conceptual si independent semnat de George Dorobantu. Publicul clujean le-a primit foarte bine.

Toate aceste filme romanesti scurte si lungi sunt candidate la mai multe premii acordate de sponsori. Festivitatea are loc sambata seara, la Teatrul National, dupa care va fi urmata de o petrecere animata de Suie Paparude.

Dintre filmele din competitie, in fruntea topului preferintelor publicului se afla filmul romanesc „Principii de viata”, realizat de Constantin Popescu, film minimalist – probabil printre ultimele ale unui gen care pentru unii deja a obosit.

O noutate ale editiei a fost in acest an faptul ca Cinema Republica a fost renovat, schimbandu-si numele in Cinema „Florin Piersic”. Sala arata bine (desi peretii sunt, in mod ciudati, aproape albi, ceea ce ii da luminozitate in timpul proiectiilor), dar spatiul stramt dintre randuri il incomodeaza si pe un spectator care are jumatate din inaltimea lui Florin Piersic.

Pentru ca TIFF-ul s-a umflat, da din nou pe dinafara si ajunge si la Sibiu (15-19 iunie) unde, daca lucrurile vor merge bine, e posibil ca de la anul sa se transforme intr-un festival de sine statator, cu filme legate de celelalte arte.

Singura speranta e ca noul val sa nu se fi terminat. Chiar si asa, TIFF-ul – inclus din acest an pe lista selecta a festivalurilor de clasa A – are traiectoria lui. ​