Ulrike Guerot, cercetator ECFR: UE nu incearca sa nedreptateasca Romania, dar portofoliul comisarului depinde si de performantele ei in politicile europene

Constituirea noului Colegiu al Comisarilor depinde de alegerile din Germania si referendumul irlandez, asa ca echipa va fi probabil cunoscuta cel mai devreme la mijlocul lunii octombrie, spune cercetatorul la think tank-ul european ECFR, Ulrike Guerot. Specilizarea celui propus pentru postul de comisar conteaza mai mult decat afilierea politica, in contextul in care Romania are negocieri mai grele din cauza lipsei de performanta in politicile europene.

Reporter: Exista posibilitatea ca Jose Manuel Barroso sa rateze nominalizarea la conducerea Comisiei Europene?

Ulrike Guerot: Cred ca mai pot exista inca surprize. Exista oameni in Parlamentul European care cred ca Barroso nu ar trebui renumit presedinte al CE, iar daca Tratatul de la Lisabona este ratificat Parlamentul, va avea un cuvant mai greu de spus in compozitia Comisiei, nu numai in numirea presedintelui. Cred ca Parlamentul va folosi acest drept si am vazut deja ca exista mari insatisfactii privind realegerea lui Barroso. S-a spus ca el a neglijat Parlamentul atunci cand a cautat sustinerea pentru o noua numire, a neglijat sa se consulte cu liderii principalelor grupuri politice din PE pentru a-si asigura renumirea.

Reporter: Vor aparea alti competitori, ar putea socialistii sa aiba o varianta proprie? Ei pareau cei mai nemultumiti de realegerea lui Barroso.

U.G.: Au fost vehiculate si alte nume atunci cand Daniel Cohn-Bendit (n.r. liderul Verzilor) a lansat campania impotriva lui Barroso si l-a sugerat ca alternativa pe Guy Verhofstadt. Acesta este o alternativa reala, cu sanse, mai ales ca britanicii il considera mai mult pro-european decat federalist, insa secretul acestui joc este sa nu faci publice niste nume prea devreme, sa le „arzi”. Am invatat in ultimii ani ca numele care apar in discutii publice prea devreme sunt cele care nu vor castiga, nu sunt persoanele care vor obtine postul. Acum cinci ani, Barroso a fost un nume anuntat in ultimul moment si acum, daca nu va fi tot el, vom afla numele noului presedinte in ultimul moment. In mod sigur numele a fost pregatit, dar nu a fost „ars” in discutiile publice.

Reporter: Conteaza familia politica din care provine? Asteptarile sunt ca presedintele sa vina din randul centru-dreptei, castigatoare a alegerilor europene.

U.G.: Ar fi intelept ca presedintele Comisiei sa faca parte din miscarea dominanta a Parlamentului, deci ar trebui sa fie un conservator moderat, un liberal moderat.

Reporter: Cand credeti ca se va sti exact numele presedintelui CE si, in consecinta, cand va fi momentul constituirii echipei lui?

U.G.: Trebuie avut in vedere ca Germania are alegeri in 27 septembrie si este putin probabil ca Germania sa propuna un nume pentru comisarul propriu inainte de alegeri. Noul guvern german va da numele reprezentantului in Comisiei Europeana.

Reporter: Alegerile europene au indicat o viitoare victorie a partidului doamnei Merkel. Nu ar putea decide deja persoana, avand in vedere ca victoria pare asigurata?

U.G.: Ramane de vazut ce coalitie de guvernare va exista, una cu liberalii sau o mare coalitie si rezultatul va fi diferit. Decizia asupra a cine va fi urmatorul comisar german, chiar daca dna Merkel are mari sanse sa fie in continuare cancelar al Germaniei, va depinde de ce fel de guvern va conduce tara.

Reporter: Prin urmare, vorbim despre un moment situat candva dupa alegerile din Germania, undeva prin prima jumatate a lunii octombrie sau ar putea exista intarzieri mai mari?

U.G.: Va trebui probabil sa asteptam si ratificarea Tratatului de la Lisabona, iar referendumul din Irlanda este programat pentru prima saptamana a lunii octombrie, deci dupa alegerile din Germania. Acestea sunt cele doua elemente care ne determina sa spune ca am fi fericiti daca am putea avea componenta Comisiei spre mijlocul lui octombrie. Dupa cele doua momente vor fi intrunite toate conditiile pentru alcatuirea Comisiei. Pentru ca, asa cum se stie, tratatul schimba Comisia si trebuie sa stim daca, de exemplu, Inaltul Reprezentant obtine si postul de vicepresedinte al Comisiei, trebuie sa stim daca acesta va fi un post in plus in Comisie, trebuie sa vedem daca pregatim un loc si Croatiei. Deci compozitia Comisiei depinde in mare masura daca Tratatul este ratificat sau nu.

Reporter: Referitor la compozitia Comisiei, anticipati aparitia unor noi portofolii, rezultate si din contextul economic – precum unul pentru piete financiare, de exemplu – si disparitia altora?

U.G.: M-as astepta la unele recompozitii ale portofoliilor, insa asta depinde daca vom avea un nou presedinte si un nou Tratat. Trebuie vazut daca se merge spre reducerea mandatelor – stipulata in Tratatul de la Lisabona a se intampla pana in 2014 – si se va merge spre o concentrare mai mare pe 2/3 dintre portofolii, care sunt cele importante. Astfel vom putea anticipa si portofoliile la care se va putea renunta, cand va trebui redus numarul comisarilor, ce se va intampla cand va trebui sa faci loc pentru Croatia. Imi pot imagina o anumita reorganizare a portofoliilor.

UE este un sistem al recompenselor – recompenseaza bunele performante ale tarilor

Reporter:Politicienii romani si-au exprimat deja preferintele pentru anumite portofolii: agricultura, dezvoltare regionala, transport, protectia consumatorului. Credeti ca Romania are sanse sa obtina vreunul dintre aceste portofolii, agicultura, de exemplu, despre care politicienii nostri dau impresia ca ar fi asigurat.

U.G.: Romania are acelasi potential de a obtine un portofoliu ca orice alt stat membru, insa sunt doua elemente care trebuie luate in calcul: unul este ca sunteti un nou stat membru, un nou venit in UE si treceti inca printr-un proces de monitorizare – iar aici este implicata o componenta de incredere, care este importanta.

Cred ca sistemul european este putin si un sistem al recompenselor, acele tari care sunt buni performeri vor spune ca ele trebuie sa aiba acces la anumite portofolii din Comisie. Nu spun insa ca astfel de portofolii nu sunt deloc posibile pentru Romania. Cred insa ca daca Romania va arata si se va prezenta ca un bun performer in UE – si au existat cateva imbunatatiri, dar totusi mai sunt multe de facut – va avea si o pozitie mai buna in negocierea portofoliului. Evident Romania e o tara mare, are o importanta foarte mare pentru anumite politici ale UE, asa ca in principiu n-ar trebui sa fie o problema sa se bata pentru un portofoliu important la fel ca alte tari.

Multe tari vor agricultura, sau energia si cei sase mari membri au un cuvant de spus si mai trebuie avuta in vedere si competenta persoanei propuse. Daca te uiti la ultima Comisie in comparatie cu cele precedente ei vei observa ca este din ce in ce mai multa atentie acordata specializarii/calificarii oamenilor trimisi de tarile membre. Asa ca depinde de Romania pe cine alege sa trimita la Bruxelles.

Deci e o chestiune de persoana si de performanta in ceea ce priveste politicile europene.

Reporter: Insa Romania este sub monitorizarea pe justitie a Comisiei Europene…

U.G.: Este treaba Romaniei sa iasa de sub aceasta monitorizare, sa demonstreze ca poate performa. Iesirea de sub monitorizare nu poate decat sa imbunatateasca pozitia sa in UE.

Reporter: Monitorizarea poate fi ridicata cel mai devreme anul viitor, iar Romania se asteapta la un raport al CE privind administrarea fondurilor europene. Sunt elemente care nu ii intaresc pozitia in negocierile actuale, ci dimpotriva.

U.G.: Pozitia Romaniei e dificila. Dar nu este vorba despre un tratament diferit acordat Romaniei, ci depinde de Romania sa isi imbunatateasca situatia si sa indeplineasca ceritele politicilor europene. Nimeni nu vrea sa dezavantajeze Romania, insa Romania a aratat ca nu este in totala conformitate cu politicile europene si doar ea poate indrepta lucrurile.

Sunt de acord cu dvs. ca aceasta situatie, din punct de vedere politic, ingreuneaza pozitia Romaniei in negocieri. Este o problema de credibilitate.

Specializarea persoanei propuse a fi comisar conteaza mai mult decat afilierea politica

Reporter: In alegerea persoanei care va fi trimisa, trebuie sa prevaleze afilierea politica sau calificarea pentru un anumit domeniu?

U.G.: Cred ca mai mult decat afilierea politica este importanta calificarea persoanei. Probabil ca este importanta la nivel intern afilierea politica, ce partid trimite candidatul, dar pentru Barroso sau oricare va fi presedintele va conta calificarea.

Reporter: Minimalizati intr-un fel algoritmul politic reiesit in urma alegerilor europene?

U.G.: Va trebui sa tina cont si de o distributie politica potrivit algoritmului din PE in alcatuirea Comisiei, insa Romania va trebui, la fel ca toate tarile, sa aiba doua-trei propuneri. Bineinteles ca va exista un favorit, insa mai sunt alti doi in asteptare si poti pregati oameni cu diferite afilieri politice.

Reporter: Ati insistat pe calificarea persoanei care ar fi propusa. Va conta si faptul ca e cunoscut sau nu in mediul bruxelles-ez, va fi un avantaj?

U.G.: Este foarte greu sa raspund la o astfel de intrebare. Daca poti demonstra ca persoana e cu adevarat calificata atunci ea e calificata fara a fi cunoscuta in Bruxelles. Pe de alta parte, este o pozitie dificila sa fii comisar si faptul ca stie bine Bruxelles-ul sporeste competenta persoanei respective, stie cum functioneaza lucrurile la Bruxelles, relatia cu Parlamentul, cu Consiliul. Este bine sa ai cunostinte despre Bruxelles, cunostinte institutionale si sa cunosti oameni. Francezii sugereaza ca posibil comisar pe Michel Barnier, iar avantajul lui este ca stie Comisia pe dinafara. Asta i-ar usura situatia. Experienta in contactele cu Bruxelles-ul poate fi astfel un avantaj pe care Romania ar putea sa il ia in calcul.

Marile puteri din UE nu iau tot ce e important, trebuie sa existe un echilibru

Reporter: Spunem intotdeauna ca marile puteri, Franta, Germania, Marea Britanie, isi vor adjudeca portofoliile mari. Pentru cititorii nostri, puteti spune care sunt aceste portofolii importante, pentru ca, depinzand de perspectiva, importante pot parea foarte multe.

U.G.: Aveti dreptate, Marea Britanie, Germania, Franta sunt tarile mari care au un interes urias in a-si asigura comisari cu un profil foarte important, cu portofolii in care UE are competente depline, precum piata interna, fuziuni si achizitii, si altele.

Daca te uiti la cum merg lucrurile, pietele, de exemplu, sunt in mana Olandei, o tara mica, iar doamna Kroess este o persoana competenta. Iata ca unul dintre marile portofolii nu este in mainile unuia dintre Marii Trei. Un alt portofoliu mare este in mainile danezilor, desi francezii l-au dorit foarte mult, insa a revenit danezilor (n.r. agricultura). Deci chiar daca avem impresia ca marile tari au foarte mari portofolii, v-am aratat ca UE este o organizatie condusa prin consens si vezi un fel de justitie naturala care are loc. UE nu este atat de proasta ca sa dea tot ce e important marilor tari. Trebuie sa existe un echilibru, sa primeasca fiecare cate ceva.

Reporter: Credeti ca exprimarea publica a unor preferinte pentru un portofoliu va dauna pozitiei Romaniei in negocierile care au loc?

U.G.: Nu stiu ce sa spun, insa am indicat doua chestiuni: ca depinde de Romania si de modul in care performeaza sa aiba o buna pozitie in negocieri si sa aiba incredere ca in sistemul european marile tari nu incearca sa ia totul pentru ele. Nu este cazul: portofolii importante din Comisie sunt in mainile unor tari mici.

Daca Romania face declaratii atunci cand nu ar trebui, daca acesta chestiune va fi inclusa in dezbaterea electorala, atunci greseste.

Ulricke Guerot este seful biroului din Berlin a think tank-ului European Council on Foreign Relations, cercetator specializat pe procesul de integrare europeana, relatia UE-SUA, institutiile UE si relatia franco-germana. Guerot a fost asistent universitar si a predat studii europene la Johns Hopkins University, cercetator la universitatea Notre Europe in Paris si consultant pentru comisia de politica externa a Bundestagului. A publicat numeroase articole si studii pe politici europene in presa internationala si in publicatii de specialitate.