Cinci „insule de biodiversitate” pe care le va avea Bucureștiul în următorii ani

Cum ar fi ca în București, la câțiva pași de traficul infernal, zgomotul, betoanele și poluarea care ne sufocă, să existe o oază de vegetație, cu păsări, animale sălbatice, fluturi, copaci și flori de câmp? Nu este ceva SF. Bucureștiul are deja un astfel de loc, Parcul Natural Văcărești, iar asociația care a luptat pentru salvarea acestuia a identificat alte 5 „insule de biodiversitate” unde orașul a fost cucerit de natură, iar împreună cu autoritățile locale dorește punerea lor în valoare și deschiderea către public.

Este vorba despre Pădurea Băneasa, una dintre comorile orașului, care din păcate este lăsată în paragină și amenințată de interese imobiliare, zona din spatele Lacului Morii, o bucată din malul Lacului Dobroiești, o bucată din Valea Saulei, unde intră autostrada A3 în București, și o bucată din Peninsula Tei, lângă Romsilva.

O parte din aceste zone nu sunt deloc accesibile în acest moment.

Foto: Pădurea Băneasa

Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești, explică, pentru HotNews.ro:

• „În ultimii 2 ani am făcut o cartare a zonelor naturale sau seminaturale din oraș, avem pe harta noastră cel puțin 5 astfel de zone, în afară de Parcul Natural Văcărești. Vorbim despre Pădurea Băneasa, care este o comoară pentru oraș, dar care are nevoie de mult mai multă atenție din partea autorităților, altfel o să dispară.Ea este destul de agresată și de extinderea orașului, și de interese imobiliare.
• Mai este salba de lacuri a Colentinei, unde sunt zone cu o certă valoare naturală și integrate corespunzător în planurile de urbanism ale orașului și pot deveni rezervoare de biodiversitate. Este vorba despre o zonă mică din Peninsula Tei, lângă Romsilva, este o pajiște cu un deal foarte frumos și o panoramă foarte interesantă.
• Mai vorbim de două zone pe Colentina, Valea Saulei și Dobroiești. Mai este zona de intrare a Dâmboviței în Lacul Morii, la fel, o zonă superbă, dar agresată, ar merita mai multă atenție. Sunt zone care s-au mai păstrat naturale, care sunt din ce în ce mai cunoscute de către comunități, alergători, oameni cu copii, care ies pur și simplu să privească o pasăre, o floare”.

Foto: Insula de pe Lacul Morii

„Aceste zone nu pot exista dacă nu există în conștiința oamenilor”

Primul pas este protejarea acestor zone, prin instituirea statutului de arii protejate urbane, astfel încât să nu fie distruse, apoi deschiderea lor către public prin amenajări minimaliste, poteci de acces, trasee de vizitare și panouri de informare.

• „Visul nostru este să avem o rețea de arii naturale urbane, așa cum există rețeaua de arii naturale protejate „Natura 2000”. Interesul nostru pe termen mediu și lung este să integrăm biodiversitatea urbană în planurile de dezvoltare ale orașului, la modul administrativ, oficial, din punct de vedere al managementului pentru că biodiversitatea urbană există în viața orașului, doar că ea trebuie să fie recunoscută pe de o parte de comunități și pe de altă parte de administrația publică.
• Aceste zone nu pot exista dacă nu există în conștiința oamenilor, dacă comunitatea locală nu este prezentă, nu este conștientă, nu se implică. Nu vrem să venim de sus și să spunem că acolo vrem să fie arie protejată. Am vrea să începem să lucrăm cu oamenii din proximitate, oamenii care vizitează aceste zone.
• Apoi este foarte important să existe acest parteneriat cu autoritatea locală, să avem autoritatea publică alături de noi, fie că vorbim de Primărie, de Apele Române, sau de alte instituții acre sunt proprietarele terenului și să începem să organizăm lucrări de curățenie, de accesibilizare, de amenajare a unor trasee de vizitare prin intervenții minimale”, a explică Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești.

Foto: Parcul natural Văcărești

Foto: Parcul natural Văcărești

Foto: Parcul natural Văcărești

Acesta spune că, în funcție de deschiderea autorităților și implicarea comunităților din zonă, acest proiect ar putea deveni realitate în următorii 3-5 ani.

„Parcul Natural Văcărești a avut nevoie de cel puțin 10 ani ca să fie preluat de Primăria Capitalei. Acum avem experiență, probabil ne va lua mai puțin. Eu zic undeva la 3-5 ani, pe măsură ce dezvoltăm echipa și aceste parteneriate cu autoritățile locale”, spune Dan Bărbulescu.

Primele „insule de biodiversitate” vor fi deschise pe malul Colentinei

Asociația are deja un parteneriat cu Primăria Sectorului 2 și cu ALPAB-ul, iar primele „insule de biodiversitate” care vor fi deschise sunt cele de pe malul Colentinei. Primăria Sectorului 2 organizează anul acesta, împreună cu Ordinul Arhitecților, un concurs de soluții pentru amenajarea unei promenade verzi pe malurile lacurilor, iar lucrările vor începe anul viitor.

• „Ne dorim să avem o diversitate mai mare pe salba de lacuri. Salba de lacuri este un proiect major pentru Sectorul 2. Parte din zonele sălbatice de pe salba de lacuri au o diversitate deosebită. Împreună cu Asociația Parcul Natural Văcărești am agreat să colaborăm pentru a avea intervenții minimale în câteva zone din Sectorul 2.
• Am identificat două zone deja, dar mai sunt și alte zone pe care le țintim. Acolo vom avea intervenții minimale și le vom amenaja împreună cu dânșii. În principal vom crea acces și vom face niște trasee cu panouri, dar acestea vor fi singurele intervenții, fiindcă natura a creat acolo niște locuri fabuloase”, a declarat primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, pentru HotNews.ro.

Primăria Sectorului 2 a redeschis în urmă cu aproape 2 ani și Parcul Sticlăriei, un spațiu verde lăsat în paragină timp de 20 de ani, cucerit de natură și care a fost amenajat minimalist, fără pavele, borduri, locuri de joacă și terase, fiind foarte apreciat de bucureșteni tocmai pentru aceste lucruri.

„Nu inventăm apa caldă, nici roata, alte orașe mari din Europa au deja zone naturale”

Dacă în București, abia după 10 ani de eforturi, Delta Văcărești a fost salvată și transformată în parc natural, alte orașe europene, la care ne uităm cu admirație, au zeci de astfel de locuri unde în mijlocul urbei natura este la ea acasă.

• „Am pornit de la exemplul Parcului Natural Văcărești. Ne-am dat seama că a fost fantastic ce am reușit prin acest proiect, mai ales după ce el a fost preluat de Primăria Capitalei. Am reușit pentru prima oară să integrăm ideea de biodiversitate, de natură urbană, de arie protejată urbană în planurile orașului.
• Asta ne-a făcut să credem că am putea exporta acest exemplu. Nu inventăm apa caldă, nici roata, alte orașe mari din Europa au deja zone naturale. Berlinul este un exemplu, dacă te duci la Berlin, te pierzi în pădurile urbane, Praga cred că are peste 20 de arii naturale urbane protejate, Viena la fel. Sunt orașe care au înțele care este valoarea naturii, a biodiversității, a infrastructurii verzi pentru comunități.
• Fiindcă un oraș fără natură este un oraș falimentar, nu poate exista. Vedem ce se întâmplă cu schimbările climatice pe care le traversăm”, a explicat Dan Bărbulescu.

Foto: Hotel pentru insecte Delta Văcărești

Pasul următor este conectarea acestor „insule de biodiversitate” și amenajarea unor coridoare verzi în oraș. Un mic experiment în acest sens este făcut chiar zilele acestea de Asociația Parcul Natural Văcărești.

O mică fâșie de pământ dintre Dâmbovița și Parcul Natural Văcărești va fi transformată într-o pajiște urbană, un fel de popas pentru insectele și păsările care ies din zona protejată.

• „Este un experiment. Am vrea să conectăm parcul la ce înseamnă coridorul Dâmboviței, zonele verzi din exteriorul ei, astfel încât speciile, cele care circulă mai mult, păsări, insecte, să aibă aceste locuri de refugiu, astfel încât parcul să devină treptat dintr-o insulă de biodiversitate, un rezervor de biodiversitate.
• Nu vrem doar insule de biodiversitate, ci vrem zone care să se întindă, să comunice, astfel încât speciile să meargă dintr-un loc în altul. Vrem să legăm insulele de biodiversitate prin aceste coridoare verzi. Bucureștiul nu are o infrastructură verde bine-administrată.
• Are spații verzi, parcuri frumoase, întinse, dar trebuie mai multă atenție la ce ne dorim de la aceste zone, care este funcția lor. Sunt doar parcuri clasice, în care lumea vine să se plimbe, sau pot contribui și la altceva, la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, la scăderea temperaturilor în oraș pe timp de vară?
• Dacă vrem asta, ele trebuie să fie conectate, mai bine întreținute, un mixt de zone: o pajiște de plante melifere, cum plantăm aici, o pădure urbană cum este Pădurea Băneasa, canalul Dâmboviței, tot mixul ăsta de habitate și peisaje să înceapă să comunice, noi asta de dorim”, a explicat Dan Bărbulescu.