In plina criza, spaniolii concureaza cu romanii si marocanii pentru un post de capsunar

Pe masura ce industria constructiilor concediaza tot mai multi oameni, foarte multi muncitori spanioli nu au alta optiune decat sa se intoarca la agricultura, de unde au plecat incepand cu anul 2000, odata cu boom-ul economic. Acum, insa, trebuie sa faca fata unei concurente dure: este vorba de capsunarii din Maroc, Senegal, Romania, Ucraina sau Bulgaria, cei care au tinut fermele in viata pana la declansarea recesiunii in Spania, relateaza BBC News.

Andres Rangel Sanchez, in varsta de 35 de ani, fost zidar si zugrav, a decis sa schimbe mistria si bidineaua pentru o boneta, o masca de fata si o pereche de cizme de cauciuc.

In ceea ce seamana cu o operatiune a politistilor criminalisti, Sanchez, alaturi de zece muncitori sezonieri, imbracati in alb, cauta aplecati printre frunzele capsunilor, culegand doar fructele coapte.

In Huelva, in apropiere de granita cu Portugalia, luna februarie inseamna sezonul de cules al capsunilor.

Un sfert de milion de tone de fructe sunt culese anual aici, pentru a fi exportate in Germania, Franta si Marea Britanie.

Forta de munca provine din cele mai sarace tari – senegalezi, marocani, romani, ucraineni si bulgari – care stau aplecati deasupra randurilor de capsuni pentru doar 36 de euro pe zi.

Prabusirea sectorului imobliar

Dar, odata cu instalarea recesiunii in Spania, tot mai multi spanioli au fost obligati sa se alature muncitorilor imigranti.

„In constructii, castigam dublu fata de cat castig acum – dar constructiile pur si simplu s-au oprit, nu mai sunt locuri de munca. Aici, cel putin, sunt sigur ca am de lucru sapte sau opt luni pe an”.

Si alti spanioli par sa gandeasca la fel: la centrul pentru plasarea fortei de munca din Huelva s-au format cozi pentru a ocupa o slujba in agricultura. Alesii vor culege capsuni, portocale, ceapa si asparagus.

Ei bine, peste 80% dintre solicitanti sunt acum spanioli.

Economia Spaniei in cifre Somaj – 13.9% Rata somajului a crescut cu 3% in trimestrul IV PIB va scadea cu 2%

OECD

Nerabdarea lor de a obtine slujbe considerate inainte ca fiind doar pentru imigrantii din tarile sarace e usor de explicat. Rata somajului se apropie in Huelva de 21% – cu 50% mai mult decat media nationala si de peste doua ori si jumatate peste media europeana.

Competitie dura

„Timp de 15 ani, constructiile s-au dezvoltat tot mai mult. Acum, intreg sectorul s-a prabusit. E terminat, aproape paralizat”, povesteste Blanca Miedes Ugarte, director de cercetare pentru ocuparea fortei de munca la Universitatea din Huelva.

„Multi oameni se vor intoarce la agricultura”, estimeaza ea, adaugand ca acest trend se va mentine pe termen lung.

Revenirea la agricultura nu este insa atat de usoara. In acest an, spaniolii vor trebui sa faca fata unei competitii dure pentru obtinerea unei slujbe. In timp ce spaniolii construiau case in perioada boom-ului imobiliar, fermierii din Huelva au fost obligati sa importe forta de munca.

Pentru sezonul de culegeri din acest an, au fost angajati 40.491 de muncitori din strainatate, majoritatea din Maroc si din Romania.

„In Romania, ma ocupam de antichitati, dar aici castig mai mult – pana la 900 de euro pe luna”, explica Ana Bordeianu, din Bucuresti, in varsta de 48 de ani.

„Muncesc in Spania de sase ani si, din banii castigati, platesc educatia fiului meu”.

Imparte o baraca cu o alta romanca, la marginea fermei. In baraca alaturata, muncitori marocani se uita la videoclipuri difuzate de o televiziune araba prin satelit.

Dormitoarele sunt puse la dispozitie de proprietarul fermei, Jose Antonio Martin.

Fermierii nu mai angajeaza imigranti fara acte

„Agricultura a supravietuit aici datorita imigrantilor”, spune Martin.

„Incepand cu anul 2000, muncitorii spanioli au plecat sa-si caute locuri de munca mai stabile, pe fondul cresterii economice. Asa ca am fost obligat sa angajez imigranti – muncitori buni, pe care te poti baza. Multumita lor, putem inca sa mai oferim locuri de munca in agricultura si spaniolilor”.

Dar, pentru cei care nu au permise de munca, conditiile sunt aspre.

La marginea plantatiilor, zeci de africani traiesc in adaposturi mizere facute din bete si folii de plastic. Sub ploaia marunta, cateva persoane pregatesc o supa de cartofi, in timp ce rufele sunt intinse pe crengile copacilor.

„In momentul de fata, viata in Africa ar fi mai buna decat cea din Spania”, spune Amadou Diallo, care a venit in Europa din Zambia, in urma cu trei ani. „Daca as fi stiut ce ma asteapta, nu as fi plecat niciodata de acasa”.

Prea multi muncitori

Cu totii au venit aici ca sa culeaga caspsuni. In fiecare dimineata, merg pe jos 4 kilometri pentru a ajunge in oras, sa caute ceva de munca. Dar foarte putini au ajuns in Spania legal.

„Fermierii te intreaba mereu daca ai acte”, spune Amadou. „Noi le spune ca nu si asta a fost tot – nu mai stau de vorba cu tine niciodata”.

Si responsabilii locali stiu ca piata fortei de munca este supra-aglomerata in prezent.

„Cu concedierile din constructii, va fi foarte greu pentru economia locala sa absoarba acest excedent”, recunoaste Ricardo Panzuela, de la serviciul regional pentru ocuparea fortei de munca.

„Unii vor trebui sa se orienteze inspre alte regiuni ale tarii, altii vor incerca sa gaseasca ceva de munca in turism sau servicii. Niciodata nu ne-am confruntat cu o situatie atat de grava”, adauga el.