Ucraina a primit un nou avertisment international privind continuarea constructiei canalului Bistroe

Romania continua demersurile la nivel international pentru a atage atentia asupra problematicii canalului Bistroe si a refuzului Ucrainei de a se supune normelor internationale. Ultimul dintre ele – in cadrul intalnirii tarilor membre ale Convenţiei de la Aarhus. Ucraina a primit un avertisment si un termen limita: 1 ianuarie 2009. Are vreun efect acest avertisment sau sunt doar vorbe goale?

Ministerul Afacerilor Externe a anuntat luni ca problematica Bistroe s-a aflat pe agenda reuniunii Statelor Părţi la Convenţia Aarhus, care a avut loc in perioada 11-13 iunie 2008.

„Pornind de la faptul că Ucraina continuă să îşi încalce obligaţiile internaţionale, statele au adoptat şi un avertisment adresat Ucrainei, care va intra în vigoare în cazul în care, până la data de 1 ianuarie 2009, Ucraina nu va întreprinde o serie de măsuri menite să asigure o implicare efectivă a publicului atât din Ucraina, cât şi din statele afectate în luarea deciziilor referitoare la proiectul Bâstroe”, se arata in comunicatul de presa al institutiei.

Ce trebuie, de fapt, sa faca Ucraina si ce inseamna acest avertisment?

La solicitarea HotNews.ro, Ministerul de Externe a explicat ca Ucraina trebuie sa adopte un plan de actiune. Documentul trebuie sa contina reglementari privind procedurile pentru consultarea publicului – atat in Ucraina, cat si in statele afectate de deciziile referitoare la proiectul Bistroe -, pentru primirea de comentarii ale opiniei publice si luarea in considerare a acestor observatii in luarea deciziilor. In plus, in planul de actiune trebuie sa fie incluse „activitati pentru intarirea capacitatii institutionale”, iar documentul trebuie sa fie adoptat „printr-un act al guvernului, astfel incat sa ii fie asigurata implementarea de catre toate ministerele si orice alte autoritati competente”.

Daca Ucraina nu isi respecta angajamentele, statele parti la Conventie pot adopta sanctiuni. Ele constau in ” pierderea temporara a anumitor drepturi conferite de Convenţie, suspendarea temporară a dreptului de vot sau suspendarea temporară a calităţii de membru”. La nivel international insa, „avertismentul în sine reprezintă un semnal pentru comunitatea internaţională, în sensul că Ucraina nu acţionează cu responsabilitate şi bună-credinţă pe plan internaţional, ceea ce poate avea ca repercusiuni pierderea calităţii de beneficiar al unor proiecte, a programelor de asistenţă financiară”, explica MAE.

Delegatia ucraineana s-a angajat insa, in timpul dezbaterilor din cadrul reuniunii, să-si îndeplinească, cât mai curând, obligaţiile stabilite prin decizia amintită, fără a detalia modul de aplicare a acestora.

Ce este Conventia de la Aarhus?

Convenţia de la Aarhus reprezintă un document internaţional adoptat sub egida Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite, la care Comisia Europeană, împreună cu alte 40 de state sunt părţi. Această convenţie aduce împreună publicul şi autorităţile dintr-un stat într-un context democratic, în vederea asigurării transparenţei deciziilor şi implicării publicului în procesul decizional legat de proiecte majore de mediu.

Cazul Bistroe in atentia internationala

Cazul Bistroe a fost adus in atentia statelor parti la Conventia de la Aarhus in 2004. În 2005, a fost adoptată o decizie prin care s-a constatat că Ucraina nu a respectat prevederile Convenţiei în ceea ce priveşte accesul publicului la luarea deciziilor, iar autoritatile ucrainene nu au diseminat informaţiile de mediu referitoare la proiectul Bâstroe. Aunci au fost formulate o serie de recomandări menite să amelioreze aceste deficienţe.

De altfel, Romania incearca prin toate mijloacele de a atrage atentia asupra acestei probleme avute cu partea ucraineana. Avertismentul primit de Ucraina este a doua sancţiune internaţională după avertismentul similar primit de Kiev în cadrul Convenţiei Espoo la reuniunea statelor părţi, care a avut loc in Bucureşti, in perioada19-21 mai 2008.

In iarna, ministrul Mediului, Attila Korodi, a prezentat in Consiliu situatia si a aratat ca Ucraina nu respecta conventiile itnernationale, cerand sprijinul Comisiei Europene. Romania a obtinut sprijinul voluntar al Ungariei, Estoniei si Frantei, dar si pe cel al comisarului european pentru Mediu, Stavros Dimas. Uniunea Europeana considera ca Ucraina a incalcat prevederile acordurilor internationale in ceea ce priveste impactul asupra mediului al Canalului Bastroe si a cerut explicatii Kievului.

Bistroe din perspectiva ucrainenilor

De fapt, perspectiva Kievului asupra canalului Bastroe este ca nu face decat sa reconstruiasca un canal care exista deja si care a functionat pana la sfarsitul anilor ’50. In perioada in care acesta n-a functionat, viata economica si sociala a intregii regiuni vecine s-a degradat serios a argumentat adesea ucraina, respingand contraargumentul partii romane care sustine ca in acea zona traficul fluvial este exterm de redus.

Justificarea reluarii lucrarilor la canal si a existentei acestuia – in ciuda faptului ca Romania sustine ca degradeaza ecosistemul Deltei Dunarii – este „ameliorarea situatiei sociale si economice a regiunii” si, din punctul de vedere strict al Ucrainei, de „restabilire a rolului sau de tara de tranzit in contextul cooperarii europene in domeniul transporturilor si de dezvoltare a coridoarelor respective”, spun mereu reprezentatii Ucrainei.

Intr-un interviu acordat HotNews.ro, fostul sef al diplomatiei ucrainene, Boris Tarasiuk, a spus ca romanii nu stiu de fapt ce se ascunde in spatele impotrivirii autoritatilor de la Bucuresti privind constructia canalului. el a respins total argumentul protejarii mediului si a Deltei Dunarii.

„Puteti vorbi mult despre probleme de mediu, dar, de fapt, vorbim despre interese economice ale Romaniei si ale Ucrainei. Romania continua sa aiba monopolul asupra rutelor fluviale dinspre Dunare spre Marea Neagra”, a spus Tarasiuk.

„Nu inteleg, din punct de vedere economic, iritarea Romaniei ca pierde o parte din profit. Asta e viata, nu folosim teritoriu romanesc sa obtinem profit. Care este problema? Problema o reprezinta ceva despre care nu se vorbeste in Romania: profiturile”, crede diplomatul de la Kiev. El nu a putut furniza cifre concrete, insa a facut o evaluare: „Romania are cvasi-monopol la accesul spre Marea Neagra din Dunare. Deci vorbim despre 10-15% din traficul companiilor ucrainene”, a conchis diplomatul.