De ce refolosirea dispozitivelor cardiace a fost legală mulți ani, dar nu se mai justifică astăzi. Câteva lucruri mai puțin înțelese după cazul de la Iași
Reutilizarea dispozitivelor cardiace – stimulatoare și defibrilatoare – a fost posibilă și legală timp de mulți ani nu doar în România, ci și la case mai mari, în țări mai bogate. În țara noastră, reutilizarea lor a fost interzisă oficial în iunie 2021, printr-o Ordonanță de Urgență, în urma unei recomandări europene ce data din anul 2017. De ce, pe întregul continent, a fost însă recomandată interzicerea refolosirii abia în 2017, iar până atunci a fost permisă?
De ce nu se mai justifică reutilizarea dispozitivelor cardiace – info pe scurt:
- Explicația este mult mai simplă decât s-ar crede: acum 10-15 ani, prețul acestor dispozitive era extrem de mare – de ordinul miilor sau chiar al zecilor de mii de euro, iar cu timpul a început să scadă progresiv. Inițial, era un preț mare atât pentru buzunarul multor pacienți, cât și pentru bugetul asigurărilor de sănătate, inclusiv la case mai mari – în țări mai bogate – mai ales în contextul în care bolile cardiovasculare reprezintă afecțiunea cel mai des întâlnită și cea mai frecventă cauză de deces, în întreaga lume.
- Astăzi, s-a ajuns ca prețul unui astfel de dispozitiv să fie de câteva sute de euro, ceea ce face ca reutilizarea lor să nu se mai justifice.
- „Practic, cu banii cu care, acum 10 ani, tratai un singur pacient, acum poți trata, să zicem, chiar și 10 pacienți”, explică pentru HotNews.ro dr. Eugen Țieranu, medic specialist cardiolog cu supraspecializare în cardiologie intervențională și coordonatorul Compartimentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova.
- Fenomenul scăderii prețurilor, natural până la un punct pentru un dispozitiv medical pe măsură ce trec anii de la momentul apariției lui pe piață, se datorează inclusiv acestei măsuri, de interzicere a refolosirii: odată cu modificarea legii, ele au fost adaptate de producători astfel încât să nu mai fie reutilizabile, ceea ce a dus și la o scădere a costurilor acestor dispozitive, declară pentru HotNews.ro Vasile Barbu, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
- De remarcat însă că, chiar și înainte de a fi interzise, aceste dispozitive erau refolosite doar în situația în care nu exista altă variantă – atunci când nu existau suficienți bani pentru un dispozitiv nou.
- Dincolo de preț, care este principala diferență dintre un dispozitiv nou și unul refolosit, pentru pacient? „Au fost și studii, au fost și tot felul de articole în reviste de specialitate. Într-adevăr, riscul de infecție era puțin mai mare la un dispozitiv reutilizat decât la unul nou, dar până la urmă salva viața omului. Iar aceasta era prioritatea medicilor, a cardiologilor, să salveze viața omului. Altfel, acei pacienți nu aveau nicio șansă la viață”, explică medicul Eugen Țieranu.
Stimulatoarele și defibrilatoarele, o revoluție în cardiologie. La momentul apariției, prețul lor era de ordinul miilor sau zecilor de mii de euro
Stimulatoarele și defibrilatoarele cardiace sunt dispozitive cardiace de mici dimensiuni folosite, de cele mai multe ori, în ceea ce privește „partea electrică” a inimii – atunci când inima nu mai are generator propriu care să emită impulsurile nervoase pentru ca ea să se contracte, explică pentru HotNews.ro șef lucrări univ. dr. Eugen Țieranu, medic specialist cardiolog cu supraspecializare în cardiologie intervențională și coordonatorul Compartimentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova.
În aceste cazuri, este nevoie ca inima să fie ajutată și sunt montate aceste dispozitive cardiace – stimulatoare sau defibrilatoare – ca generatoare de puls. Ele sunt implatate subcutan, la nivelul pielii pacientului, și prin intermedicul unor sârme, pe care le denumim sonde, ele sunt introduse în interiorul inimii și generează impulsul nervos.
Partea de stimulatoare cardiace a reprezentat o revoluție în cardiologie și, ca orice lucru nou, la momentul apariției, ele erau foarte rare și, automat, și foarte scumpe, explică medicul Eugen Țieranu.
Dr. Eugen Țieranu, medic specialist cardiolog cu supraspecializare în cardiologie intervențională și coordonatorul Compartimentului de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova / Foto: Arhiva personală Eugen Țieranu
Din acest motiv, nu doar în România, ci și în întreaga Europă, ele puteau fi refolosite, la momentul apariției lor, dar numai la nevoie – atunci când nu existau suficienți bani pentru unele noi.
Prețul era, la acel moment, de ordinul miilor, chiar al zecilor de mii de euro, precizează Eugen Țieranu: „Vă dați seama că în România,erau pacienți a căror viață depindea de un astfel de dispozitiv. Statul nu avea posibilitatea să le deconteze pentru toți pacienții care aveau nevoie la momentul respectiv – vorbim de acum 10-15 ani. Și nici pacienții nu dispuneau, de cele mai multe ori, de aceste sume foarte mari. Însă de asta depindea viața lor. Din acest motiv, nu doar în România, ci și în alte țări din Europa, s-a practicat în trecut această tehnică de a se reutiliza aceste dispozitive – ele se sterilizau și se reutilizau.”
L-am întrebat pe medicul Eugen Țieranu dacă existau riscuri în cazul reutilizării: „Au fost și studii, au fost și tot felul de articole în reviste de specialitate. Într-adevăr, riscul de infecție era puțin mai mare la un dispozitiv reutilizat decât la unul nou, dar până la urmă salva viața omului. Iar aceasta era prioritatea medicilor, a cardiologilor, să salveze viața omului. Altfel, acei pacienți nu aveau nicio șansă la viață.”
S-au refolosit în România dispozitive cardiace înainte de 2021? „De când sunt eu în domeniu, ca rezident și medic specialist, nu știu să se fi refolosit”
Eugen Țieranu nu a împlinit încă 35 de ani. Spune că, cel puțin de când el este în domeniu, mai întâi ca medic rezident, apoi ca medic specialist, nu știe să se fi refolosit astfel de dispozitive în România în ultimii ani, înainte de interzicerea lor: „Aici discutăm după anul 2014, nu mai devreme. Nu pot să speculez despre ce s-a întâmplat înainte.”
Spusele lui Eugen Țieranu le confirmă pe cele ale președintelui Colegiului Medicilor, prof. dr. Daniel Coriu, care declara, săptămâna trecută, într-un interviu acordat HotNews.ro, că, deși refolosirea dispozitivelor a fost interzisă oficial în România în iunie 2021, nu știe ca această practică să fi fost folosită nici înainte de acel moment: „Ele au fost interzise în 2021, dar este discutabil dacă au fost permise și dacă s-au folosit și înainte. Înainte de 2021, eu nu știu dacă au fost folosite.”
În cazul în care ele ar fi fost refolosite, „ar fi trebuit să existe niște reguli foarte clare, un circuit, flux, niște proceduri de sterilizare, cine ce face. Eu am spus că poate că spitalul le are, dar noi nu știm”, sublinia Daniel Coriu.
Clinica de Cardiologie de la Spitalul Județean din Craiova / Foto: Agerpres
Stenturile nu pot fi reutilizate. Marea confuzie creată în spațiul public
Revenind în zilele noastre, Eugen Țieranu spune că, la Compartimentul de Cardiologie Intervențională de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova, unde lucrează, aceste dispozitive sunt în mare parte decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate: „Pacienții nu plătesc nimic. Toate dispozitivele sunt achiziționate prin programe naționale, decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate și marea majoritate a pacienților din zona Olteniei ajung la Craiova, singurul centru din zonă unde se practică proceduri de cardiologie internațională. Ei beneficiază de materiale de ultimă generație, noi-nouțe, fără a trebui să achite niciun leu pentru un astfel de dispozitive, fie că discutăm despre defibrilatoare, stimulatoare sau stenturi.”
În ceea ce privește stenturile, Eugen Țieranu atrage atenția că în spațiul public s-au strecurat, în ultimele zile, după cazul de la Spitalul Județean din Iași, informații inexacte din punct de vedere medical, cum ar fi o presupusă refolosire a stenturilor, care este imposibilă din punct de vedere medical: „În spațiul public au apărut informații neadevărate privind diferite intervenții și diferite materiale care s-ar refolosi în cardiologia intervențională. Stenturile, spre exemplu, sunt mici dispozitive care sunt implantate la pacienții care au probleme cu arterele coronare. Vasele de la inimă și acele stenturi sunt atașate pe un balon și depozitate de către cardiologii intervenționiști în interiorul vaselor. Sunt ca o armătură metalică care ulterior, după o anumită perioadă de timp, sunt asimilate de organism, adică sunt endotelizate și, de acolo, aceste stenturi nu mai pot fi refolosite, nu se mai pot scoate de la pacienți, indiferent că pacienții vor deceda, dar nu se mai pot scoate și refolosi.”
Dr. Eugen Țieranu: Dispozitive suficiente, dar prea puține centre de cardiologie intervențională
În centrul de cardiologie intervențională de la Spitalul Județean din Craiova, unde lucrează Eugen Țieranu, există mereu suficiente stocuri de astfel de dispozitive, atât pentru urgențe, cât și pentru pacienții cronici, declară medicul.
„Bineînțeles, trăind în România, există și anumite sincope – că nu s-a votat bugetul sau diverse motive – lucruri care țin de partea administrativă, nu țin de medici. În acele momente, dacă discutăm despre pacienții cronici, ei mai sunt temporizați până la sosirea aparatelor, pentru că trebuie să avem stocuri suficiente pentru asigurarea urgențelor. În ultimii 2-3 ani, la Craiova, am fost de fiecare dată precauți și, atunci când stocurile se apropiau de finalizare, se făcea către Casa de Asigurări o notă de fundamentare de suplimentare, iar de cele mai multe ori Casa de Asigurări a dispus și a oferit sumele necesare pentru achiziționarea acestor dispozitive.”
Dispozitiv cardiac / Foto:Pitchayanan Kongkaew | Dreamstime.com
Medicul Eugen Țieranu afirmă că cea mai mare problemă nu este numărul dispozitivelor decontate, ci numărul insuficient de centre de cardiologie intervențională și de medici: „Vă dau un exemplu: am discutat cu un coleg din Berlin, iar în Germania, doar în orașul Berlin, există peste 60 de centre de centre de cardiologie intervențională capabile să preia pacienți cu infarct miocardic acut. Practic, oriunde te-ai afla, ajungi în primele două ore, atunci când se obține beneficiul maxim. Nu știu să vă dau un exemplu clar, nu am o statistică, dar nu știu dacă în România, în momentul actual, sunt 60 de centre de cardiologie intervențională, atât de stat cât și private, în toată țara. Parctic, ar trebui să avem mai multe centre. Fiecare spital județean, fiecare județ, ar trebui să aibă un astfel de centru. Vă dau exemplu spitalului din Craiova: la Craiova, noi primim pacienți din toată zona Olteniei, din 5 județe – Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți și Vâlcea. Din cauză că în aceste județe nu există alte centre.”
„Practic, nu există suficiente centre de cardiologie intervențională și vă dați seama că, oricât de mare ar fi capacitatea spitalului, atât din punct de vedere al personalului medical, cât și al numărului de paturi, este la un moment dat limitată. Vorbim despre 5 milioane de locuitori în această regiune, este peste capacitatea spitalului, din punctul de vedere al numărului de paturi și al cât poate un medic să lucreze. Să nu uităm că bolile cardiovasculare și infarctul miocardic reprezintă principala afecțiune la pacienți. Și atunci ar trebui, bineînțeles, mai multe centre de cardiologie intervențională în România, să fie acoperite toate zonele, să fie câte un centru cel puțin în fiecare spital județean. Cred că ar fi necesar și util un astfel de centru”, este semnalul de alarmă tras de medicul Eugen Țieranu.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro