Uniunea Europeana considera Canalul Bastroe ilegal

Uniunea Europeana considera ca Ucraina a incalcat prevederile acordurilor internationale in ceea ce priveste impactul asupra mediului al Canalului Bastroe, a declarat pentru HotNews.ro ministrul mediului, Attila Korodi. Romania a obtinut sprijinul voluntar al Ungariei, Estoniei si Frantei, dar si pe cel al comisarului european pentru Mediu, Stavros Dimas, in demersurile sale privind Canalul Bastroe.

„Am decis sa intervin pe ordinea de zi a Consiliului si sa aduc in discutie canalul Batroes si nerespectarea conventiei Espoo de catre Ucraina si am cerut Uniunii europene sa intervina”, a spus ministrul. Ce fel de itnerventie? „Pe cai diplomatice”, a explicat korodi, alte mijloace nefiind in conditiile in care Ucraina nu este stat UE.

In sperijinul Romaniei au venit si alte tari europene, Ungaria – care a asigurat de sprijinul ei -, dar si Estonia, care a aratat ca nu considera corecta pozitia unei tari terte fata de impactul asupra mediului dintr-un stat al Uniunii Europene.

Franta si-a declarat si ea sprijinul prin argumentul ca Delta Dunarii are o valoare inestimabila pentru UE si ca este evident ca Ucraina incalca prevederile conventiei Espoo.

„In dfinal a intervenit comisarul european Stavros Dimas, care a spus ca este de acord cu pozitia Romaniei, ca recunoaste ca Ucraina a incalcat conventia espoo, fapt de neacceptat, si, prin urmare, va trimite o scrisoare Kievului prin care va cere niste raspunsuri”, a declarat Attila Korodi.

Romania a adus in discutia UE aceasta problema in conditiile in care autoritatile ucrainene au anuntat, printr-o scrisoare trimisa Bucurestiului, ca vor continua lucrarile la canal.

De fapt, perspectiva Kievului asupra canalului Bastroe este ca nu face decat sa reconstruiasca un canal care exista deja si care a functionat pana la sfarsitul anilor ’50. In perioada in care acesta n-a functionat, viata economica si sociala a intregii regiuni vecine s-a degradat serios a argumentat adesea ucraina, respingand contraargumentul partii romane care sustine ca in acea zona traficul fluvial este exterm de redus.

Justificarea reluarii lucrarilor la canal si a existentei acestuia – in ciuda faptului ca Romania sustine ca degradeaza ecosistemul Deltei Dunarii – este „ameliorarea situatiei sociale si economice a regiunii” si, din punctul de vedere strict al Ucrainei, de „restabilire a rolului sau de tara de tranzit in contextul cooperarii europene in domeniul transporturilor si de dezvoltare a coridoarelor respective”, spun mereu reprezentatii Ucrainei.

Ambasadorul Iuri Malko credea anul trecut ca cele doua parti vor gasi – in cooperare cu institutiile internationale si recunoscand concluziile comisiei internationale creata in cadul Conventiei Espoo – solutii in conformitate cu respectarea obligatiilor in domeniul mediului.

Cabinetul de ministri ai Ucrainei a adoptat, la 30 mai 2007, o hotarare de aprobare a proiectului de lucru pentru realizarea canalului Bistroe. Documentul cuprinde si un punct referitor la obligatia respectarii, pe parcursul executarii proiectului, a recomandarilor din 10 iulie 2006 ale Comisiei de Ancheta Internationala, constituite in temeiul prevederilor Conventiei de la Espoo din 1991 privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier.

In ciuda optimismului care a exsitat in mediile diplomatice romanesti privind deschiderea Ucrainei pentru rediscutarea situatiei canalului Bastroe, manifestata prin faptul ca a participat la dezbateri pe aceasta tema, ministrul Korodi spune ca „raspunsurile ucrainenilor in aceste dezbateri nu au fost pertinente”.

Conform prevederilor Conventiei Espoo, Ucraina este obligata sa adopte hotararea finala privind proiectul Canalului abia dupa parcurgerea mai multor etape de consultare cu statele afectate. Ministerul roman al Afacerilor Externe considera ca hotararea finala cu privire la proiect trebuie sa fie adoptata in urma discutiilor cu Romania, in calitate de stat afectat, si in functie de observatiile si sugestiile partii romane si ale publicului din zona afectata. De aceea, Romania a solicitat Kievului sa nu mai intreprinda noi lucrari si actiuni care incalca recomandarile Comisiei de Ancheta Internationala. Ucraina s-a angajat ca nu demareze etapa a doua a lucrarilor la canalul Bistroe, pana nu va fi finalizat studiul de impact al acestei activitati asupra biodiversitatii din Delta Dunarii.

Ministrul roman al mediului a mai spus pentru HotNews.ro ca Ucraina a luat unilateral decizia de sistare a acestei proceduri, probabil „obosita sa tina cont de tot felul de pareri”, fie ele si ale forurilor internationale.

Faptul ca UE a luat pozitie in aceasta chestiune este mai mult un gest simbolic, dar el poate avea si urmari financiare, economice asupra Ucrainei. UE nu-si poate arata dezacordul fata de un stat tert decat prin reducerea unor fonduri din programele bilaterale de cooperare.

Ce se mai poate face, in aceste conditii? Mai nimic, crede ministrul, in afara de actiuni diplomatice, de luari de pozitie pe aceasta tema in diverse conventii si conferinte internationale de mediu, care sa aduca aceasta problematica si problema romano-ucraineana in dezbaterea publica internationala.