De 15 ori mai inceti decat tara

Consiliul Judetean Sibiu reabiliteaza drumurile judetene de 15 ori mai incet decat media restului consiliilor judetene din Romania. Adica, daca durata medie de executie a reabilitarilor drumurilor judetene este de 11,39 de zile pentru un kilometru, la nivel national, in judetul Sibiu aceeasi distanta este reabilitata, in medie, in 180 de zile.

Acest lucru si alte bile negre ale administratiei judetene au adus judetul Sibiu pe locul 16 in topul eficientei administrative.

Drumuri judetene, protectia copilului, biblioteci judetene, muzee si management financiar. Aceste cinci criterii au stat la baza intocmirii unui extrem de detaliat clasament al consiliilor judetene din Romania.

Cei care l-au realizat, Institutul pentru Politici Publice (IPP) de la Bucuresti, au luat in calcul rezultatele administrative ale conducerii din anii 2003 si 2004 (www.ipp.ro/indicatorideperformanta). Vestea „buna” este ca, fata de 2003, in 2004 Consiliul Judetean a urcat in topul national 10 pozitii, de pe 26 pe 16.

Drumuri reabilitate in fiecare an

Potrivit clasamentului celor de la IPP, administratia judeteana a Sibiului a reusit, pana anul trecut, sa modernizeze doar 12,51 la suta din lungimea drumurilor judetene, in timp ce media pe tara este de 15,79 la suta.

Mai ingrijorator este faptul ca, potrivit statisticilor, intervalul de timp mediu intre doua lucrari de modernizare pe acelasi tronson de drum pentru anul 2004 a fost de zero ani, in timp ce acelasi interval mediu la nivel national insemna 10,5 ani. La capitolul Drumuri judetene, CJ Sibiu abia a reusit sa se claseze pe locul 18.

Specialistii nu fac treaba la Protectie

Sau, cel putin, asa se poate citi din statisticile celor de la IPP. Ponderea personalului de specialitate in totalul personalului care lucreaza in domeniul protectiei copilului a fost, in 2004 la Sibiu, mult mai buna decat media pe tara – 75,99% fata de 55,98%.

Cu toate acestea, atunci cand vine vorba ponderea copiilor aflati in familia extinsa (rude pana la gradul lV) in numarul total de copii aflati in plasament sau incredintare in mediu familial pentru anul 2004, lucrurile sunt mai putin pozitive, situand judetul Sibiu catre coada clasamentului – locul 33 din 41 posibile.

Media de 53, 24 la suta inregistrata la nivel national coboara la 44,27%, in judetul Sibiu. Astfel, la capitolul Protectia Copilului, CJ Sibiu ocupa locul 19 in clasamentul national.

Bibliotecile, fara raspuns

La capitolul biblioteci judetene, referirile la CJ Sibiu sunt relativ vagi, deoarece, cei de la IPP sustin ca nu au primit suficiente date de la administratia judeteana. Prin urmare, bucurestenii de la Politici Publice nu au putut calcula numarul total al cititorilor activi ai bibliotecii judetene, ponderea cititorilor pe mediile rural – urban etc.

Totusi, la capitolul „Ponderea cheltuielilor pentru carti si publicatii in totalul cheltuielilor bibliotecii judetene”, ne situam la o medie mai mare decat cea nationala – 12,69% fata de 11,12%. Cu toate acestea, lipsa de raspuns la solicitarile IPP, face ca la domeniul Biblioteci Judetene, CJ Sibiu sa ocupe doar locul 39 din 41.

CNM ASTRA ne scoate in fata

Cea mai buna clasare a CJ Sibiu este cea obtinuta pe domeniul Muzee judetene: locul 2 din 41, in urma celor din Satul Mare.

La acest domeniu, CJ Sibiu a punctat bine la numarul total de vizitatori ai muzeului judetean in populatia judetului (20,06%, fata de 9,99%, pe tara), la atragerea de fonduri externe pentru muzeul judetean, la numarul total de aparitii in presa ale muzeului judetean si la alocarea de fonduri pentru carti si publicatii ale muzeului judetean.

Minusurile din acest domeniu ar fi numarul grupurilor scolare care au vizitat muzeul judetean (38, fata de 692 pe tara), numarul de publicatii ale muzeelor si la numarul total de evenimente (expozitii, mese rotunde, concerte, lansari de carte, simpozioane, etc.) organizate de muzeul judetean (49 in Sibiu, fata de 83,79 in tara).

Bun si managementul financiar

In 2003, CJ Sibiu ocupa locul 15 pe tara, pe baza criteriului de management financiar. Anul urmator, administratia judeteana a facut un serios salt, ocupand chiar locul 5.

Chiar cu acest loc, administratia judeteana ar trebui sa lucreze la ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor consiliului judetean (care la Sibiu este de 11,69%, fata de 13,33% la nivel national) si la diferenta intre veniturile proprii realizate si cele prevazute initial, ale consiliului judetean.

In acest ultim caz, pe 2004 CJ Sibiu a inregistrat o diferenta de 1.548.000 RON, fata de 238.000 RON, media intocmita la nivel national.

Topul Consiliilor Judetene

Clasament Judet Valoare

1. Iasi 10.43

2. Arad 12.27

3. Mures 13.69

4. Satu-Mare 13.93

5. Neamt 13.93

6. Cluj 14.32

7. Teleorman 15.20

8. Maramures 15.47

9. Suceava 16.67