Rumegusul si surcelele ar putea incalzi 89% din locuintele de la tara
Potrivit ministrului Attila Korodi, aceasta harta a fost facuta pentru a atrage atentia agentilor economici asupra zonelor geografice spre care ar trebui sa se realizeze cele mai mari investitii in „energia verde”.
Ministrul Mediului, are in vedere ca 29 la suta din energia din Sistemul Energetic National sa provina din hidrocentralele mari, acestea fiind considerate furnizoare de „energie verde”.
Celelalte patru procente pana la tinta de 33 la suta, stabilita printr-un acord cu Uniunea Europeana, ar urma sa provina din surse precum microhidrocentralele, instalatiile eoliene, solare sau de la cele care folosesc drept combustibil biomasa.
Potrivit unor informatii date publicitatii, se estimeaza ca, in Romania anului 2010, cea mai mare pondere in cadrul energiilor regenerabile o va detine biomasa (65%).
Aceasta presupune utilizarea in totalitate a reziduurilor din exploatarile forestiere, a rumegusului si a altor resturi din lemn, a deseurilor agricole rezultate din cereale sau tulpini de porumb, resturi vegetale de vita-de-vie, precum si deseuri si reziduuri menajere urbane cu ajutorul carora se poate obtine energie termica.
Principala sursa regenerabila in obtinerea de curent electric va fi energia eoliana, a carei pondere va fi doar de 17% din total. Cu ajutorul energiei solare, la nivelul lui 2010, se va genera 13% din totalul energiei termice si electrice obtinute din surse regenerabile.
„Romania are un potential energetic ridicat de biomasa, ce reprezinta aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. Am putea acoperi 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararii hranei, in mediul rural, numai prin consumul de reziduuri si deseuri vegetale”.
„Cel mai bun vant” se afla in Delta Dunarii si pe litoralul Marii Negre, acolo unde densitatea mare a aerului influenteaza pozitiv eficacitatea turbinelor eoliene. Intensitatea radiatiilor solare, cat si temperaturile ridicate din timpul anului ce se inregistreaza in Baragan si in Dobrogea faciliteaza obtinerea caldurii, dar si a energiei electrice cu ajutorul panourilor solare.
„Daca am exploata la maximum intregul potential solar din tara noastra, am putea substitui in aceasta forma aproximativ 50% din volumul de apa calda menajera sau 15% din cota de energie termica pentru incalzirea curenta”, a completat Korodi. Cel mai mare potential de biomasa se gaseste in Carpatii de Vest, in Subcarpatii Moldovei si in Campia de Sud.
Cu toate ca Romania are un potential hidrologic ridicat, din analiza Ministerului Mediului rezulta ca peste trei ani doar 4% din „energia verde” va fi obtinuta in microhidrocentrale. Zonele cele mai propice pentru instalarea acestora sunt Moldova si Platoul Transilvaniei.
Un articol de Lucian Hainarosie
INTERVIURILE HotNews.ro