Tatal raportorului Moscovici a fost terorizat de Brucan

Fostul ilegalist se numeste Serge Moscovici si a ajuns la Paris unul dintre cei mai de seama savanti ai Europei, intemeietor al psihologiei sociale. Fiul sau, Pierre Moscovici, intocmeste rapoartele de care depinde in buna masura integrarea europeana a Romaniei.

Persecutat de Antonescu si de comunisti, Moscovici-tatal refuza sa vorbeasca romaneste si nu a dorit niciodata sa-si revada tara de origine. A ramas un aspru critic al realitatilor romanesti, dupa cum rezulta dintr-o carte de dialoguri cu un profesor iesean.

Moscovici-fiul e la fel de critic in declaratiile sale despre Romania, dar isi ascunde diplomatic eventuala mostenire: „Eu sint un prieten al Romaniei, dar un prieten exigent”.

Serge Moscovici a trait un sfert din viata in Romania, dar refuza sa rosteasca macar un cuvint in romaneste. El este tatal raportorului pentru Romania al Parlamentului European.

Pe 13 aprilie, la Bruxelles, europarlamentarii vor decide soarta Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Decizia depinde si de rapoartele facute de Pierre Moscovici, care contin puternice accente critice. „Eu sint un prieten al Romaniei, rapoartele mele sint prietenesti, dar sint un prieten exigent”, si-a exprimat, diplomatic, pozitia Pierre Moscovici, la inceputul acestei luni.

Opiniile sale par a fi in acelasi ton cu ale tatalui, reputat savant francez in domeniul psihologiei sociale, care in 1947 a fost silit sa paraseasca Romania.

Ajuns acum la virsta de 80 de ani, Serge Moscovici a refuzat sa mai vina vreodata in Romania. Pe buna dreptate, spun cei care ii cunosc povestea.

Destin deturnat de Silviu Brucan

De origine evreu, tatal raportorului european a avut o adolescenta marcata de politica antisemita a guvernului Antonescu, fiind dat afara din liceu si trimis in lagar de munca. In replica, a intrat in Partidul Comunist, activitatea sa ca ilegalist recomandindu-l dupa razboi pentru a fi trimis la studii in Moscova.

A luat insa drumul Occidentului, dintr-un motiv pe care ni l-a spus profesorul Adrian Neculau de la Universitatea din Iasi, bun prieten al savantului. „A scos o revista avangardista de cultura, iar in «Scinteia», pe atunci condusa de Miron Constantinescu, Silviu Brucan i-a desfiintat-o intr-o cronica. Asta l-a afectat foarte mult si a decis sa plece”, spune prietenul sau.

O singura fraza in 60 de ani

Incepindu-si viata in Franta ca vinzator de pantofi, Serge Moscovici a ajuns unul dintre cei mai importanti psihologi din Europa. In pofida originii, el evita sistematic sa vorbeasca romaneste. „Multi se mira ca eu si cu el nu vorbim niciodata in romaneste.

O singura data mi-a zis in romana «Frate, frate, dar brinza-i pe bani», pentru ca nu stia cum ar suna in franceza expresia”, isi mai aminteste Adrian Neculau. Profesorul iesean l-a cunoscut pe Moscovici in 1991, cind a ajuns in Franta cu o bursa. „La inceput a fost foarte suspicios. Ma asteptam sa aiba o foame de informatii despre Romania, or, nu a fost asa.

Cit priveste o vizita in Romania, la inceput spunea ca va veni peste un an, peste doi… Ultima data cind l-am invitat, in decembrie, mi-a spus ca este prea tirziu pentru el”, spune Adrian Neculau. In urma cu citiva ani, numai ca sa nu vina in Romania, Serge Moscovici a refuzat sa primeasca si titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii din Iasi.

Revansa pentru persecutiile tatalui

Intr-o carte de dialoguri intre Serge Moscovici si Adrian Neculau – purtate, fireste, tot in franceza – savantul nu a fost deloc blind cu tara de origine: „Romania este o tara lunecoasa, afirma acesta. Coruptia devenise prezenta la orice nivel, iar lumea ajunsese sa se corupa chiar daca nu avea neaparata nevoie: functiona ca un fel de asigurare”, caracterizeaza Serge Moscovici.

Opiniile acestuia despre Romania par sa nu difere prea mult de cele ale fiului sau. „Exista fenomene de coruptie, fenomene serioase, la toate nivelurile societatii, impotriva carora trebuie luptat, cu regulamente, cu justitia, cu masuri economice”, a declarat fiul in martie 2005. „Sigur ca aceasta numire a fost determinata de radacinile sale romanesti.

Tatal sau o vede ca pe o revansa peste ani pentru persecutiile la care el a fost supus in Romania”, sustine Adrian Neculau.