Cat de academica mai e Academia Romana?

Fierbere mare, zilele acestea, la Academia Romana. Nu numai pentru ca institutia implineste 140 de ani de existenta, ci si pentru ca marti si miercuri au loc alegerile pentru conducerea acesteia.

Dincolo de faptul ca actualul presedinte, criticul literar Eugen Simion, incearca o fortare a legii de functionare, in buna traditie iliesciana, pentru a putea candida din nou, Academia Romana mai are si alte probleme. Mult mai grave. Unele, de functionare si eficienta, altele, de imagine.

De aceea am intrebat cativa tineri creatori si cercetatori, fiecare recunoscut deja in domeniul sau de activitate, cu totii comentatori ai fenomenului cultural romanesc, cum vad ei Academia Romana in acest moment si care cred ca ar fi misiunea ei in viitor.

Catalin Avramescu, doctor in filozofie, scriitor, moderator TV:

„Academia nu poate fi mai buna decat sunt oamenii de stiinta care o reprezinta, iar stiinta e la noi in grava criza din cauza bugetului, dar si, nu mai putin, atitudinii generale a clasei politice fata de stiinta. N-a fost in nici un moment o prioritate a tranzitiei.

Am trecut de la societatea comunista la cea europeana ignorand dimensiunea culturala si stiintifica, ceea ce in tarile occidentale nu e de acceptat. Stiinta a fost, la noi, unul din primele lucruri sacrificate, de aceea ne-am confruntat cu o emigratie a elitelor stiintifice.

Oamenii buni sau promitatori au plecat cu miile, ceea ce a dus la dezastrul cultural in care ne aflam acum. Si in timpul acesta ce facea Academia Romana? Se incurca, din pacate, in proiecte marunte, dezbatand la TV daca sa scriem cu „a” sau cu „i”.

Avem o problema nu numai cu Academia Romana, ci cu insusi statutul stiintei romanesti. Oamenii din sistem nu au pregatirea necesara, Academia a redus institutele la simple oficine fara relevanta in afara tarii, in care activeaza oameni care nu publica in strainatate.

In clasamentul lucrarilor stiintifice citate in lume suntem pe penultimul loc, numai Malta e dupa noi. Institutul de filozofie, de exemplu, este condus de un impostor, o spun fara inconjur. Un om care s-a inconjurat de oameni asemeni lui, care scriu lucrari in beneficiul conducatorului Alexandru Suru.

Si asta pentru ca Academia nu a cultivat aceste institute, nu mai putin de 60, a pastrat oamenii din vechiul regim, oameni fara suprafata. Asa se face ca noi, ca tara, am reusit contraperformanta de a nu avea nici un mare proiect stiintific in toti acesti ani.

N-am auzit sa se fi intreprins ceva pentru salvarea platformei de la Magurele, nici despre deschiderea vreunui santier arheologic important, nici de vreun mare muzeu construit, nici de vreo expeditie pe baza de fonduri publice, de vreun acvariu, delfinariu.

Institutul de studii marine din Constanta abia mai functioneaza, intr-o cladire care inteleg ca are si bulina rosie. Iar intre timp, Academia investeste in termopane si salarii. Asa incat, ce pot spune despre Academia Romana: o impostura!”

Radu Afrim, regizor :

„Compromisa esential pe vremea lui Ceausescu, Academia Romana n-a reusit nici pana azi sa-si recastige prestigiul. Oportunista politic cat incape, in capul meu Academia Romana e mai curand o «zona» rau famata, reumatica si iesita 4ever din context social. E din alt film. Dintr-unul prost”.

Daniel Cristea-Enache, doctor in filologie, critic literar:

„Academia Romana a facut multe lucruri bune in ultima vreme. Trebuie amintite Dictionarele de literatura romana, Dictionarul cronologic al romanului romanesc, noua Gramatica, mai multe lucrari fundamentale din domeniul stiintelor exacte, colectia tip Pléiade in care au aparut atatea titluri importante.

Trebuie, de asemenea, mentionata finalizarea noului corp al Bibliotecii.

Articol integral in Gandul