Lucrarea „Pasajul Basarab”, castigata de firme straine cu laptopuri multe si angajati putini
Banii pentru Pasajul Basarab vor pleca „afara”, desi la ridicarea podului vor munci romanii. Noul contract respecta aceeasi reteta pusa la punct inca de pe vremea lui Mitrea: la licitatii sunt puse conditii care ii exclud pe romani, contractul este castigat de o firma straina, iar lucrarile sunt, mai apoi, subcontractate unei firme romanesti.
Astfel, strainii nu fac altceva decat sa indeplinesca rolul unui fel de intermediar de contracte cu un castig major din valoarea lucrarii. Mai rau este ca statul roman pierde in urma acestor tipuri de afaceri taxele si impozitele pe profit.
La licitatia pentru Pasajul Basarab, asa cum sustin constructorii romani, a venit o directiva a bancii creditoare care i-a naucit pe „autohtoni”.
Directiva s-a concretizat intr-un punct obligatoriu pentru societatile care voiau sa se inscrie la licitatie – erau acceptate doar societatile care mai construisera lucrari similare in valoare de 130 milioane de euro.
Cum in Romania nu s-a mai construit de dinainte de 1990 nici un pod de o asemenea valoare, „punctul-directiva” a dus la excluderea din competitie a firmelor autohtone. Asa ca la licitatia pentru Pasajul Basarab s-au prezentat numai firme straine, desi presedintele Basescu a facut lobby la Ministerul Transporturilor pentru firmele romanesti.
Castigatori au fost Astaldi din Italia si FCC Construccion din Spania. Ambele firme sunt cunoscute de cativa ani in Romania. Astaldi este una din societatile care lucreaza cu romani si este o „rasfatata a banilor publici”. Firma apare cu cateva contracte castigate de la Ministerul Transporturilor in valoare de aproximativ 30 de milioane de euro.
Astaldi apare si la pasajele de pe DN1 – cel de la intrarea in Otopeni si cel de la terminalul Aeroportului Henry Coanda – insa numai pe hartie. La locul santierelor sunt vazute utilajele si echipele de muncitori ale societatii Sorocam. Ca sa nu bata la ochi si in alte contracte, Astaldi apare si intr-o asociere cu autohtonii.
Italienii sunt intr-un „joint-venture” cu CCCF si Max Bogl. Iar la Registrul Comertului, Astaldi apare cu doua sucursale in Romania.
Una e la Bucuresti si are obiect de activitate constructii de cladiri si lucrari de geniu civil, insa datele de bilant „sunt in prelucrare”. Curios, la Ministerul Finantelor apar doar indicatorii de bilant din 2001.
A doua sucursala – cea din Timisoara – arata ca Astaldi SA (cu obiect de activitate constructii de autostrazi, drumuri, aerodromuri si baze sportive) are un angajat (!) si un profit brut de 24.840.093.000 lei! Indicatorii financiari prezentati in baza de date a Ministerului Finantelor arata ca statul roman pierde cu fiecare contract castigat de constructorii straini.
Astfel, la „agentul” Astaldi profitul brut al exercitiului este identic cu profitul net al exercitiului atat la sucursala din Bucuresti, cat si la cea din Timisoara!
Mai clar, indicii de pe site-ul Ministerului Finantelor arata ca Astaldi nu ar fi platit impozitul in Romania. De altfel, Romania a devenit pentru Astaldi o tara „unde grupul este prezent cu contracte majore si este implicat in proiecte-cheie”.
Pe pagina de net a italienilor, Romania si Algeria sunt tarile importante unde grupul „a primit lucrari mari in valoare de 300 milioane de euro”! Despre FCC Construccion din Spania se stie doar ca a lucrat pe soseaua Cluj-Livada (30 de kilometri) cu un pret, asa cum mentiona presa ardeleana, de 850,1 miliarde lei.
Constructorii romani spun ca si spaniolii merg pe mana de lucru a autohtonilor, iar la Registrul Comertului, sucursala FCC are „datele de bilant in prelucrare” fiindca a fost infiintata in 2004.
INTERVIURILE HotNews.ro