Marii clienti ai Justitiei si bolile lor salvatoare
Omar Hayssam, Ovidiu Tender, Dumitru Sechelariu, Serban Bradisteanu, Dana Nastase sint citeva exemple din lungul sir al persoanelor publice care au invocat starea de sanatate precara pentru a se eschiva din fata justitiei. Pretextele acopera un domeniu larg de patologii: de la schizofrenie si depresie la dureri de inima sau cataracta.
Chiar daca exista multe cazuri in care bolile sint rodul unor inventii avocatesti, stresul care apasa asupra VIP-urilor urmarite penal este imens si poate provoca uneori probleme somatice sau mentale reale.
Schizofrenie cu premeditare
Hayssam s-a pregatit din timp pentru a face fata oricarei situatii. El s-a prevalat de boala psihica de ani buni: schizofrenia pe care o invoca era bine documentata. Iar cind povesteste intr-o rom‰na greu de inteles ca Allah vine sa-i aduca apa, devine foarte dificil pentru un psihiatru sa isi dea seama daca este sau nu schizofrenic.
In plus, presupusul statut de agent secret i-a permis sa-si pregateasca din timp un certificat eliberat la Londra, pe care un medic rom‰n cu greu il poate contestaÒ, spune psihiatrul Florin Tudose despre cel mai recent caz in care justitia a fost invinsa de medicina.
Omar Hayssam a fost arestat pentru terorism in luna mai a anului trecut, dupa ce procurorii au stabilit ca este implicat in rapirea celor trei jurnalisti rom‰ni. La mai bine de un an de la incarcerare, a fost eliberat si judecat in stare de libertate, dupa ce aparatorii sai invocasera starea de sanatate.
In urma citorva aparitii teatrale, in care Hayssam este adus pe brate in sala de judecata, se prezinta sedat la audieri, in iunie 2006 lipseste de citeva ori de la proces, motiv pentru care Curtea de Apel dispune rearestarea lui, insa suferindul parasise deja tara.
Asa pacient, asa medic
Evadarea strategica a lui Hayssam nu ar fi fost posibila fara ajutorul medicului Constantin Tanasescu, angajat al Penitenciarului Rahova, acuzat ca a eliberat o adeverinta pe numele sirianului fara a cere avizul conducerii unitatii de detentie.
La rindul sau, binefacatorul lui Hayssam a intrat intr-un concediu medical de aproximativ patru luni, timp in care era cautat de Consiliul de Disciplina al inchisorii pentru a da explicatiile de rigoare. Intors de curind la serviciu, Tanasescu risca sa fie concediat. In ciuda vilvei create de mass-media, hirtia semnata de medicul inchisorii este mai mult praf in ochi.
Cel putin asta sustine avocata de drept penal Paula Mihaescu din Bucuresti, care spune ca nici o instanta din tara nu l-ar fi eliberat in urma unei simple adeverinte medicale. Hayssam a solicitat expertiza la nivelul Institutului Medico-Legal din Bucuresti.
Ea elucideaza mersul lucrurilor in astfel de situatii: „Fiecare inculpat prezinta acte medicale prealabile starii de arest, din care rezulta ca el a mai fost internat sau tratat pentru diagnosticul respectiv.
In temeiul actelor respective, se solicita expertiza medico-legala, in urma careia comisia acreditata decide daca boala trebuie tratata in cadrul directiei sanitare a penitenciarelor sau in cadrul spitalelor civile. O simpla adeverinta medicala nu poate determina o instanta sau o institutie si nu poate pune in libertate pe nimeni”, explica Mihaescu.
Halatele albe din calea justitiei
Fost client PSD si apropiat al serviciilor secrete, Ovidiu Tender se afla si el pe lista celor care se folosesc de chichitele legislative pentru a scapa de gratii. Aflat in arest preventiv pentru instigare la abuz, spalare de bani si apartenenta la un grup de crima organizata, omul de afaceri solicita judecarea in libertate, invocind nu mai putin de 12 afectiuni.
Judecatorii au dispus efectuarea unei expertize medico-legale, hotaritoare la urmatorul termen de judecata din 12 septembrie. Paula Mihaescu spune ca se intilneste des cu astfel de cazuri, in care invinuitul invoca motive de sanatate, pentru a mai da timp aparatorilor sa adune probe.
Totodata, articolele din Codul penal cu privire la individualizarea pedepsei il obliga pe judecator sa tina cont de starea de sanatate a inculpatului atunci cind hotaraste sanctiunea. „Nu este deloc curios ca se apeleaza la expertize medicale, peste tot in lume, inclusiv in America, avocatii incearca sa se prevaleze de toate posibilitatile pe care le au.
Curios este insa ca, in Romania, ei si reusesc mult mai des sa profite de ele”, afirma Sorin Ionita, director de cercetare la Societatea Academica Romana. Tot el gaseste si responsabilii pentru aceasta situatie: „Succesul mare al manevrelor de acest gen se explica prin coruptibilitatea sistemului medical.
Nu spun ca toti medicii sint corupti, dar este de ajuns sa existe citiva, pentru a crea un sir nesfirsit de expertize si contraexpertize, care sa amine la nesfirsit procesul”, mai spune Ionita.
Inventii cu acte
Desi considera ca jumatate dintre motivele de sanatate invocate de persoanele publice pentru aminarea procesului sint inventate, Tudose este de parere ca ar trebui sa luam in calcul si posibilitatea „autenticitatii” maladiilor atunci cind ii aratam cu degetul. „Stresul din timpul procesului poate fi aproape la fel de mare ca acela pe care il poti avea dupa pierderea unei persoane apropiate.
Pot sa apara tot felul de probleme somatice de tipul hipertensiunii, accidente vasculare, iar uneori chiar depresii foarte grave”, mentioneaza psihiatrul. Opinia acestuia este sustinuta si de Mihaescu. Ea aduce in discutie posibilitatea ca o boala existenta intr-o forma latenta inainte de un proces de anvergura sa se poata declansa sau acutiza pe timpul audierilor.
„Nu trebuie sa-i credem pe cuvint atunci cind ne spun ca sint bolnavi, insa nici nu e de mirare ca un om masiv la 100 de kilograme, asa cum este Tender, sa fie cardiac”, adauga avocata.
Orgolii ranite
In incercarea disperata de a scapa din puscarie, VIP-urile autohtone merg pina intr-acolo incit ar accepta chiar si diagnosticul de tulburare mentala. Un astfel de caz este cel al lui Alexandru Radulescu, presedintele Asociatiei Fotbalistilor Amatori, cel care in urma cu doua luni a impuscat mortal in cap un tinar care i-a incalcat proprietatea de pe malul Lacului Vacaresti.
Retinut in prezent la Jilava, Radulescu a solicitat o expertiza psihiatrica pentru a se decide daca a avut discernamint in momentul in care a apasat pe tragaci. El a mai cerut medicilor sa aprecieze daca poate suporta regimul de detentie in conditiile in care sufera de diabet si de o boala oculara, afectiuni pentru care nu a putut sa prezinte nici un fel de dovezi medicale.
Totusi, „nebunia” este folosita destul de rar si numai in cazuri foarte grave. „Nici un mare director de companie multinationala sau ministru nu isi poate permite sa spuna ca are probleme psihice”, crede Tudose.
Cind vine vorba despre conditiile de nesuportat din inchisoare, citate de condamnati, Valentin Munteanu, purtator de cuvint al Agentiei Nationale a Penitenciarelor, le descrie ca fiind decente. „Conditiile sint suportabile, iar mincarea este foarte echilibrata din punct de vedere caloric. Exista chiar si hrana pentru diabetici”, spune el.
Mai mult, Munteanu spune ca „vedetele” sint tratate preferential. „Cred ca o duc mai bine decit multi oameni liberi de rind. Lumea tine cont de cine au fost”, completeaza purtatorul de cuvint. Florin Tudose vorbeste despre orgolii lezate: „Trebuie sa tinem cont ca e vorba despre persoane publice si nu despre simpli hoti de buzunare.
Este vorba despre o prabusire imensa a imaginii de sine, de la statutul de persoana publica importanta la cel de detinut”.
INTERVIURILE HotNews.ro