Statul da cu piciorul la sute de milioane de euro
In Romania, ca si in orice alta tara (cu putine exceptii), se face prostitutie, se lasa ospatarului, frizerului ori taximetristului un anumit rest sau se ofera mici atentii prestatorilor de servicii medicale. Diferenta dintre noi si ceilalti consta doar in faptul ca nu recunoastem public aceste surse de venit, activitatile respective nu sunt legiferate si, in consecinta, nu sunt impozitate.
Rezultatul: sume de ordinul sutelor de milioane de euro nu vin la bugetul statului, ci se pierd in buzunarele celor care realizeaza astfel de castiguri.
Daca in Romania prostitutia ar fi legalizata si aceasta afacere ar fi impozitata cu cota unica de 16%, bugetul statului ar fi mai mare cu aproape 500 milioane de euro anual. Potrivit unui studiu international realizat in 2004, in Romania existau aproximativ 300.000 de prostituate. Statisticile neoficiale arata ca, astazi, numarul lor a crescut, ajungand undeva la 350.000.
Tarifele practicate de ele variaza de la 10-15 RON pe centura, pana la 1.000 de euro in cazul prostituatelor de lux. Daca stabilim ca o prostituata castiga in medie 50 de RON pentru un client, are trei clienti pe zi si lucreaza 200 de zile pe an, prostituatele din Romania acumuleaza 10,5 miliarde de RON intr-un an.
La bugetul de stat ar intra 16% din aceasta suma, adica pe putin 466 milioane de euro.
Suma nu e deloc mare, in comparatie cu cat castiga statele in care prostitutia este legiferata. In Germania, de pilda, numai prostituatele din Hamburg aduc la buget aproape 500 milioane de euro. In plus, „fetitele” care lucreaza in strainatate trimit in tara, anual, aproape 20 milioane de euro.
Este recunoscut faptul ca cele mai cautate prostituate din Europa de Vest sunt romancele si rusoaicele, dar nu acesta este principalul motiv pentru care cele din Romania sunt la mare cautare. Ne impunem pe piata occidentala si prin aplicarea unor preturi de dumping.
Potrivit autoritatilor franceze, 40% din prostituatele care activeaza in Franta sunt romance si trimit anual acasa aproape 5 milioane de euro.
Venituri mari din „micile atentii”
Mai putin prezent in urma cu cativa ani, dar devenit o constanta in ultima vreme, bacsisul ar reprezenta, in cazul in care ar fi legiferat, o importanta sursa de venituri la bugetul statului.
Incepand cu maruntisul lasat soferului de taxi, coafezei, chelnerului si pana la „micile atentii” lasate medicilor, „tara lui bacsis-bacsis”, cum bine o numea Mircea Eliade, aduna zilnic circa 3 milioane de euro.
In aceste conditii, veniturile anuale rezultate din bacsisul pe care fiecare dintre noi il lasa in diferite ocazii se ridica la peste un miliard de euro anual. In cazul in care aceasta suma ar fi supusa impozitarii cu o cota de 16%, in bugetul statului ar intra circa 200 milioane de euro.
Calculul a fost realizat de revista „Business Magazin”, pe baza analizelor Institutului National de Statistica, ce pornesc de la aceeasi baza de 10% adaugata la cifra totala de afaceri din sectorul serviciilor.
Practica tarilor din Uniunea Europeana reflecta o realitate general valabila: bacsisul reprezinta intre 5-10% din valoarea totala a respectivelor servicii prestate.
Procentele care intra in buzunarul prestatorilor de servicii sunt ceva mai mari in Egipt, dar si in SUA si Canada, unde ajung chiar si la 20% din suma inscrisa pe nota de plata. In schimb, in tarile asiatice, in speta in India, China si Japonia, bacsisul nu a devenit inca o cutuma, fiind considerat uneori chiar o insulta.
INTERVIURILE HotNews.ro