AEP propune noi reguli în finanțarea partidelor: limite pentru banii cheltuiți din subvenție și în campaniile electorale / Cât au dat până acum partidele pentru presă și propagandă și ce nu scrie explicit în lege

Partidele care primesc subvenție de la stat nu pot să cheltuie mai mult de 30% din aceasta pentru presă și propagandă, se arată într-un poiect de lege transmis joi de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) guvernului. Potrivit inițiativei, în urma controalelor AEP pe pagina de internet a instituției vor fi publicate „lista furnizorilor de servicii de publicitate politică utilizați, serviciile prestate, valoarea plăților efectuate, precum și mențiuni cu privire la sursele publice sau private de finanțare utilizate”. Proiectul de lege nu face nicio referire explicită la publicarea listei de beneficiari finali banilor din publicitatea plătită din bani publici, cum ar fi televiziunile, radiourile sau ziarele.

În ultimii doi ani, partidele care primesc subvenții de la stat au cheltuit o mare parte din aceștia, sume uriașe, pentru presă și propagandă. Din datele publice ale AEP, totuși, doar PSD a depășit, în 2021, plafonul de 30% propus în proiectul transmis Guvernului.

Ce cheltuieli au avut partidele în 2021 pentru presă și propagandă:

Ce cheltuieli au avut partidele în perioada ianuarie-septembrie 2022 pentru presă și propagandă:

Limitele impuse pentru cheltuielile din subvenție

Proiectul de lege făcut de AEP stabilește limitele pentru cheltuielile din subvenția de la stat pe mai multe capitole.

Astfel, este stabilită o limită de 60% din valoarea totală a subvențiilor pentru cheltuielile legate de funcționarea partidelor politice, de la sedii, consultanță până la avocați si servicii bancare.

O limită de 30% din valoarea totală a subvențiilor de la bugetul se stabileste pentru cheltuieli de personal ale partidelor politice și cheltuieli aferente plății drepturilor de proprietate intelectuală, precum și salarii.

O limită de 30% din valoarea totală a subvențiilor de la bugetul de stat este stabilită pentru cheltuielile pentru publicitate politică, acestea incluzând cheltuieli de presă și propagandă și cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic. Potrivit proiectului de lege cheltuielile cu presa și propaganda se referă la cheltuielile cu presa scrisă, TV, radio, on-line, etc; media/on-line, social media, rețele de socializare; abonamente publicații presă; producția și difuzarea de spoturi publicitare, reclame, bannere on-line/stradale etc.; reclamă și publicitate.

40% din valoarea totală a subvențiilor de la bugetul pot fi cheltuiți pentru finanțarea pentru finanțarea campaniilor electorale și a campaniilor pentru referendum, după caz.

Limite ale contribuției candidaților pentru campania electorală

Proiectul de lege propune și modificarea limitelor maxime ale contribuției candidaților pentru campania electorală.

Astfel acestea sunt:

a) 50 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de deputat sau de senator – față de 60 în prezent
b) 3 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al comunei; – față de unul în prezent
c) 5 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al orașului; – față de 3 în prezent
d) 10 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al municipiului; – față de 5 în prezent
e) 30 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al municipiului reședință de județ; – la fel și în prezent
f) 40 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul de sector al municipiului București; – față de 50 în prezent
g) 100 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la Consiliul General al Municipiului București; – față de 500 în prezent
h) 100 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul județean; – la fel și în prezent
i) 5 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al comunei; la fel și în prezent
j) 7 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al orașului; – la fel și în prezent
k) 10 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al municipiului; – la fel și în prezent
l) 20 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al municipiului reședință de județ; – față de 50 în prezent
m) 20 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar de sector al municipiului București; – față de 100 în prezent
n) 100 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de președinte al consiliului județean și de primar al municipiului București; – față de 200 în prezent
o) 500 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de parlamentar european; – față de 750 în prezent
p) 10.000 de salarii de bază minime brute pe țară pentru candidatul la funcția de Președinte al României – față de 20.000 în prezent

Suplimentar față de contribuțiile electorale depuse de candidații propuși la alegeri, partidul politic, alianța politică sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale poate contribui cu sume de bani la campania electorală proprie, în limite egale cu cele de mai sus.

Potrivit proiectului de lege în campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:

a) afișe electorale cu înălțimea de cel mult 500 mm și lățimea de cel mult 350 mm;
b) materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media
audiovizuală;
c) publicitate în presa scrisă;
d) materiale de propagandă electorală online;
e) broșuri, pliante și alte materiale tipărite din aceeași categorie

Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, online, audio sau video utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii, în mod direct sau indirect, să voteze sau să nu voteze, în cadrul unor alegeri, pentru un candidat sau partid politic, clar identificat, se arată în proiect.

Destinații și limite ale cheltuielilor în campania electorală

Potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publică de AEP, cheltuielile pentru campania electorală pot avea numai următoarele destinații și limite:

a) cheltuieli pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, în cuantum de maximum 10% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
b) cheltuieli pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la televiziune, în cuantum de maximum 25% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
c) cheltuieli pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală în presa scrisă, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
d) cheltuieli pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 25% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
e) cheltuieli pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 25% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
f) cheltuieli pentru producția și difuzarea afișelor electorale, în cuantum de maximum 15% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
g) cheltuieli pentru producția și difuzarea broșurilor, pliantelor și altor materiale de propagandă electorală tipărite din aceeași categorie, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
h) cheltuieli aferente serviciilor de telefonie și internet, cheltuieli de transport și cazare ale candidaților, cheltuieli de hrană, cazare și transport ale voluntarilor și ale membrilor partidului politic, cheltuieli pentru închirierea de spații și echipamente, cheltuieli pentru vestimentația voluntarilor și a membrilor partidului politic inscripționată cu denumirea, numele și sigla competitorului electoral, cheltuieli de protocol destinate organizării de reuniuni electorale, cheltuieli pentru asistență juridică și alte tipuri de consultanță, precum și pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
i) cheltuieli legate de nevoile specifice generate de dizabilitate, precum un interpret mimico-gestual, asistent personal și/sau anumite tehnologii de acces și dispozitive asistive, altele decât cele prevăzute la lit. h), în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
j) cheltuielile legate de realizarea și distribuirea materialelor de propagandă electorală în formate accesibile persoanelor cu dizabilități, altele decât cele prevăzute la lit. a)-d), f) și g), în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
k) cheltuieli pentru comisioane bancare

AEP propune noi reguli în finanțarea partidelor: limite pentru banii cheltuiți din subvenție și în campaniile electorale / Cât au dat până acum partidele pentru presă și propagandă și ce nu scrie explicit în lege

Ce cheltuieli au avut partidele în 2021 pentru presă și propagandă:

Ce cheltuieli au avut partidele în perioada ianuarie-septembrie 2022 pentru presă și propagandă:

Limitele impuse pentru cheltuielile din subvenție

Limite ale contribuției candidaților pentru campania electorală

Destinații și limite ale cheltuielilor în campania electorală

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”