Operațiunea Marița sau adevăratul motiv pentru care germanii nu au ocupat Moscova
Poate cea mai importantă operațiune militară a celui de-al doilea război mondial a fost invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă. Operațiunea Barbarossa a avut atât efecte imediate, cât și pe termen lung în desfășurarea războiului, precum și după terminarea lui.
Fiind un subiect de mare interes, a fost dezbătut pe larg de istoriografia universală, în ceea ce privește cauzele, desfășurarea propriu-zisă, precum și urmările.
Cea mai mare parte a specialiștilor sunt de părere că bătălia de la Stalingrad, din iarna anilor 1942-1943, a fost punctul de cotitură al campaniei, și poate chiar al războiului.
Pe de altă parte, există voci care susțin că în momentul declanșării bătăliei mai sus-amintite zarurile fuseseră deja aruncate, germanii pierzând momentumul.
Teoria aceasta are la bază faptul că în primul an al invaziei, 1941, trupele germane ajung la periferia Moscovei mai târziu decât ar fi trebuit, fapt ce a dus în cele din urmă la eșecul ocupării capitalei sovietice. Dar care a fost motivul pentru care germanii au ajuns în fața Moscovei abia în sezonul rece?
Răspunsul trebuie căutat în evenimente ce s-au desfășurat anterior invaziei U.R.S.S –ului. Mai exact, germanii au trebuit să-și ajute aliații italieni care întâmpinau serioase dificultăți în Albania, după invazia eșuată asupra Greciei.
Operațiunea Marița sau invadarea Greciei – context istoric
Operațiunea Marița a reprezentat planul Germaniei de invadare a Greciei continentale, a Cretei, precum și a arhipelagului grecesc. Nu era un obiectiv major pentru Hitler, însă acesta a fost nevoit să-l ajute pe Mussolini, ale cărui trupe se făcuseră de râs contra grecilor.
Practic, Benito Mussolini a văzut în Grecia o pradă ușoară, considerând că trupele italiene nu vor întâmpina dificultăți majore. Il Duce dorea o victorie rapidă, acesta neconsiderând necesar să-și anunțe aliatul german despre planurile sale.
De altfel, într-o conversație avută cu ginerele său, contele Ciano, Mussolini afirmă răspicat că: ‘Hitler m-a pus întotdeauna în fața faptului împlinit. De data asta, am de gând să-i plătesc cu propria monedă. Va afla din ziare că eu am ocupat Grecia.’
Dar, din nefericire pentru el, lucrurile nu au stat chiar așa. Italia va lansa invazia asupra Greciei în ultimele zile ale lunii octombrie 1940, folosind ca bază de plecare Albania cucerită deja. Italienii vor avea dificultăți încă din startul campaniei, în numai câteva săptămâni armata greacă reușind nu numai să îi respingă, ba chiar reușește să ocupe o bună parte a sudului Albaniei.
Batalia pentru Moscova (Foto: Batalia pentru Moscova – expozitie)
Trupele italiene vor primi un nou comandant, precum și întăriri substanțiale, drept urmare vor lansa un contraatac la începutul lunii martie a anului următor, 1941.
Deși lansat la scară largă, italienii vor pierde până la 12 mii de oameni, moment în care Mussolini va ordona încetarea acțiunilor. Motivele nereușitei armatei italiene de a îngenunchea o forță grecească inferioară, pe hârtie, sunt multiple.
Ne referim aici la slaba motivație a soldaților, care nu înțelegeau de ce trebuie să lupte pentru un teritoriu care nu le aparținea, precum și la echiparea defectuoasă, soldații neprimind nici măcar uniforme de iarnă, deși luptau în munți.
Temându-se de un atac german iminent, Grecia va mobiliza trupe întărind Linia Metaxa, care fusese construită în perioada interbelică pe modelul mai celebrei Linii Maginot franceze. Geografia Greciei este una predominant muntoasă, fapt ce avantajează apărătorii.
Grecii se bucurau de ajutorul unei forțe britanice, de aproximativ 60 de mii de oameni, care anterior fuseseră aduși din Africa de Nord. Invazia germană va avea loc în dimineața zilei de 6 aprilie 1941, forțele germane, constituite din Armata a XII-a, stabilind două direcții principale de atac.
Astfel, un atac urma să vină dinspre Iugoslavia, urmând să taie calea ferată Belgrad – Salonic, iar grosul trupelor trebuia să execute o mișcare de învăluire, ocolind Linia Metaxa, aceasta fiind mult prea bine fortificată.
Deși germanii înaintau spre Salonic, grecii au fost ezitanți în a-și retrage Armata I, care lupta în Albania contra italienilor, nedorind să le dea acestora satisfacția unei înaintări facile.
De altfel, militarii greci vor continua să-și manifeste disprețul pentru italieni, pe care considerau că îi învinseseră, și mai târziu, când Armata I elenă va iniția negocieri de capitulare exclusiv cu germanii, din nou, nedorind să le ofere această satisfacție italienilor.
Deși au luptat cu hotărâre, provocând pierderi însemnate invadatorilor, armata elenă nu deținea echipamentul anticar necesar pentru a contracara unitățile de blindate germane.
Acest aspect, la care se adaugă și faptul că trupele germane erau deja experimentate în urma campaniilor victorioase din Polonia și Franța au făcut ca Atena să fie ocupată.
Ulterior, întreaga Grecie continentală va fi ocupată, după ce, în prealabil, germanii au reușit și capturarea canalului Corint. Familia regală greacă, precum și administrația, se va refugia în Creta.
Luptă din WW II – reconstituire (foto:Boris Zhitkov / Alamy / Alamy / Profimedia)
Trupele Commonwealthului vor reuși parțial să se evacueze, un număr de până în 10 mii de de soldați fiind făcuți prizonieri.
Pentru ocuparea Cretei, germanii vor elabora Operațiunea Mercur, plănuind să surprindă defensiva elenă cu un desant aerian masiv, asemănător celui folosit în Belgia.
Datorită faptului că au subestimat numărul apărătorilor greci, parașutiștii germani au suferit pierderi grele, lucru care va face ca aceasta să fie ultima operațiune de amploare a Fallschirmjäger–ilor în cel de-al doilea război mondial.
Treptat, superioritatea numerică și în echipament a germanilor va elimina rezistența greacă, aceștia ocupând întreaga insulă înainte de începutul verii.
Urmări nefaste pentru Germania cauzate de Operațiunea Marița
Într-o scrisoare adresată lui Benito Mussolini, Hitler îl avertizează pe acesta privind o eventuală campanie împotriva Greciei: „Doream, înainte de toate, să te rog să amâni operațiunea până la instalarea unui sezon mai favorabil, în orice caz până după alegerile prezidențiale din America.
De asemenea, doream să te rog să nu treci la acțiune până nu ai întreprins o operațiune blitzkrieg în Creta. Pentru acest scop intenționam să fac sugestii practice privind folosirea unei divizii de parașutiști și a uneia aeropurtate”.
După cum se vede, dictatorul german nu le interzicea italienilor invadarea Greciei, ci doar le atrăgea atenția asupra dificultății acestei întreprinderi, precum și alegerea timingului oportun.
Fiind nevoiți să intervină pentru a-și sprijini aliatul Italian, care nu reușea să înfrângă cerbicia elenă, germanii au atacat prea târziu U.R.S.S ul.
Deși s-au bucurat de succese uriașe în perioada de început a campaniei, Blitzkrieg-ul a fost stopat odată cu venirea toamnei și apariția nefastă a rasputitsei, care a transformat drumurile rusești într-un coșmar logistic pentru mașinăria de război germană.
După venirea înghețului, și reluarea înaintării spre Moscova, armata germană s-a confruntat cu dificultăți suplimentare, referindu-ne aici în principal la lungirea peste măsură a liniilor de aprovizionare.
Astfel, Operațiunea Typhoon (care avea ca scop final cucerirea capitalei sovietice), va avea ca apogeu unități înaintate ale Wehrmachtului la periferia Moscovei. Rapoartele de zi ale perioadei afirmă chiar că soldații vedeau celebrele cupole ale catedralei Sfântul Vasile, iar anumite unități ajunseseră la capătul liniei de tramvai care mergea în Piața Roșie.
Dar, între timp, lipsa echipamentului adecvat de iarnă, uzura trupelor și a materialului de luptă, precum și numeroase divizii proaspete aduse de ruși din Siberia, vor face ca Armata Roșie să-i respingă pe germani de lângă Moscova.
Va fi cel mai avansat punct în care vor ajunge germanii, iar ocazia de a ocupa capitala rusă va fi pierdută definitiv, în ciuda eforturilor depuse în anii următori. Efectul loviturii pe care rușii ar fi suferit-o în urma pierderii Moscovei ar fi fost uriaș, mai ales din punct de vedere al scăderii moralului.
Numeroși practicanți ai teoriilor istoriei contrafactuale sunt de părere că dacă Planul Barbarossa ar fi fost declanșat o lună mai devreme, sau poate doar câteva săptămâni, Operațiunea Typhoon ar fi reușit, iar Moscova ar fi fost ocupată.
Referințe:
– Antony Beevor – Crete: The Battle and the Resistance
– Galeazzo Ciano – The Ciano Diaries 1939–1943
– Alexander Bevin – How Hitler Could Have Won World War II: The Fatal Errors That Led to Nazi Defeat
– David M. Glantz – When titans clashed: How the Red Army stopped Hitler
– B. H. Liddell Hart – History of the Second World War
Citește și alte articole pe subiect scrise de Andrei Stan:
- Campania militară a rușilor care a avut un succes fulminant. Povestea contraofensivei care a stat la baza Blitzkriegului german
- Povestea lui Andrei Vlasov, generalul de succes al lui Stalin care a trecut de partea nemților: Trădător sau anticomunist?
- Cine a fost Stepan Bandera: erou pentru Ucraina, terorist pentru Rusia/ Pomenit de Putin în discursul de Ziua Victoriei
INTERVIURILE HotNews.ro