A avut anul 1582 cu zece zile mai puțin? Constatarea care i-a nedumerit pe utilizatorii iOS
Un subiect mai vechi legat de „zilele lipsă” din anul 1582 a fost redescoperit acum de utilizatorii iOS și a celorlalte sisteme de operare de pe dispozitivele Apple, compania OpenAI dă înapoi în privința imaginilor generate de ChatGPT care au stârnit furori pe rețelele de socializare, în timp ce Elon Musk creează un gigant în materie de inteligență artificială (A.I.) prin interconectarea companiilor sale. În rubrica Nerd Alert de weekendul acesta mai poți citi și despre decizia Netflix legată de o piață pe care a intrat relativ recent, precum și de ce a interzis Japonia accesul turiștilor la Altarul Watazumi, făcut celebru de jocul video „Ghost of Tsushima”.
A avut anul 1582 cu zece zile mai puțin?
Începem rubrica Nerd Alert de weekendul acesta cu o știre care nu e vreo veste nouă, cât o curiozitate. Noutatea e că unii utilizatori ai sistemelor de operare Apple care s-au jucat cu afișajul calendarului dispozitivelor lor au descoperit cu surprindere că în 1582, joi, 4 octombrie, a fost urmată de vineri, 15 octombrie. 10 zile lipsesc. Pe de altă parte, cei care verifică anul respectiv în calendarul Google văd că luna octombrie apare completă. Deci, despre ce este vorba? Unii, sau mulți, chiar nu știu, își vor da seama probabil imediat sursa „misterului”
Unele site-uri de la noi au reluat vechiul subiect anul trecut, pe fondul discuțiilor despre celebrarea Paștelui pe aceeași dată cu creștinii din Occident. Dar utilizatorii nedumeriți (cu precădere din Occident) ai dispozitivelor Apple au pus atâtea întrebări pe rețelele de socializare încât marele ziar german Die Zeit s-a gândit că merită o explicație. În fond, se apropie și Paștele. Foarte pe scurt: Apple are dreptate. În octombrie 1582 Papa Grigore al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, care îi poartă numele, înlocuindu-l pe cel iulian introdus de Cezar.
Calendarul iulian avea deja ani bisecți la fiecare 4 ani, dar durata medie a anului astfel obținută, de 365,25 de zile, era cu aproximativ 11 minute mai lungă decât durata reală a anului astronomic. Nu pare mult, dar, după cum vor ști unii povestea, de-a lungul secolelor diferența s-a tot acumulat într-o abatere semnificativă. În 1582 începutul astronomic al primăverii ajunsese deja pe data de 11 martie în condițiile în care calendarul iulian fusese introdus în 46 î.e.n. Iar aici intervine problema cu data Paștelui, tot mai greu de calculat pentru liderii bisericii.
Așa că s-a decis eliminarea a 10 zile din luna octombrie pentru a readuce începutul primăverii (echinocțiul) la data corectă pentru anul viitor. În plus, a fost introdusă regula mai precisă pentru anii bisecți: anii divizibili cu 4 sunt bisecți, cu excepția celor divizibili și cu 100, dar nu și cu 400. În acest mod, calendarul se decalează cu o singură zi doar o dată la 3.231 de ani. Totuși, noul calendar nu a fost adoptat imediat peste tot, chiar dacă era mai corect, astronomic vorbind.
Regiunile protestante, mai ales, au continuat să folosească vechea metodă de calcul destul de mult timp. Asta a dus la confuzii în condițiile în care în multe tratate dintre state sau principate erau menționate două date diferite. De asemenea, deși mulți cred că marii scriitori Shakespeare și Cervantes au murit în aceeași zi, realitatea este alta: deși amândoi au ca dată a morții 23 aprilie 1616, Shakespeare, care trăia în Anglia, a trăit cu 10 zile mai mult decât autorul Don Quijote, despre care s-a făcut recent un film. Anglia nu a trecut la noul calendar decât în 1752.
România a făcut-o abia în 1919, iar Biserica Ortodoxă Română 5 ani mai târziu. Cum nu toate bisericile ortodoxe au făcut-o, BOR s-a răzgândit în 1948, de dragul unității lumii ortodoxe. Dincolo de motivul oficial, unii teologi români zic azi că decizia a fost luată la ordinele lui Stalin. Cert e că anul acesta vom celebra Paștele pe 20 aprilie, la fel ca creștinii occidentali. Ultima oară când calendarele folosite de biserici s-au „aliniat” astfel a fost cu 11 ani în urmă.
OpenAI s-a speriat de propriul succes cu ChatGPT
Dacă unii utilizatori ai dispozitivelor Apple au avut impresia recent că au descoperit vreo mare enigmă, cei ai ChatGPT s-au distrat săptămâna aceasta cu noul său model de generare a imaginilor, după cum îmi imaginez că sigur ai remarcat din valul de desene în stil anime cu animale de companie, familii, persoane și meme celebre care au inundat și colțul nostru al internetului începând de marți. M-aș hazarda să spun că chatbot-ul creat de OpenAI nu a stârnit atâta entuziasm în rândul publicului larg de la lansarea sa la sfârșitul lui 2022.
Cât de mare a fost entuziasmul? Pai suficient de mare încât despre el să scrie jurnaliștii de la CNN, The New York Times sau Associated Press, printre mulți alții. Însă imaginile realizate în stilul studioului de animație Ghibli, o legendă în Japonia, au provocat destul de rapid îngrijorări la OpenAI. După cum relatează Business Insider, deja de miercuri seara ChatGPT a început să refuze unele cereri ale utilizatorilor pentru imagini în stilul Ghibli și al altor artiști, invocând diferite motive. Dar în cazul altor utilizatori a dat curs cererilor în continuare.
this was a real labor of love from @gabeeegoooh. congrats gabe; excellent work!
— Sam Altman (@sama) March 25, 2025
here is what we generated during the livestream: pic.twitter.com/fmHWp4d9AF
Mi se pare importantă partea asta fiindcă poziția oficială exprimată de OpenAI e că GPT-4o adoptă o „abordare conservatoare” în ceea ce privește imaginile care folosesc stilul artiștilor. „Am adăugat o restricție care se activează atunci când un utilizator încearcă să genereze o imagine în stilul unui artist în viață”, a declarat într-un comunicat compania condusă de Sam Altman. Un purtător de cuvânt al OpenAI a declarat pentru Business Insider, miercuri seara, că firma continuă să împiedice „generarea de imagini în stilul artiștilor individuali în viață”.
În același timp, permite „stiluri mai largi asociate cu studiouri”. „Învățăm mereu din utilizarea reală și din feedback și ne vom ajusta în continuare politicile” șamd., a adăugat purtătorul de cuvânt al OpenAI. Evident, îngrijorarea e legată de încălcarea drepturilor de autor. Iar cum internetul e un loc mare, unii utilizatori ai rețelelor de socializare și-au amintit de comentarii făcute cu ani în urmă de Hayao Miyazaki, cofondatorul studioului Ghibli, faimos pentru scenele sale meticuloase, desenate de mână, și pentru devotamentul său față de această artă.
În 2016, Miyazaki a fost pus să vadă pentru un documentar despre el un monstru generat de A.I., ale cărui mișcări „înfiorătoare” ar fi putut fi folosite într-un joc video. Persoana care prezenta demonstrația a explicat că A.I. ar putea „să ne ofere mișcări grotești pe care noi, oamenii, nu ni le putem imagina”. Răspunsul lui Miyazaki a sunat așa: „Nu în ultimele zile, dar de obicei, în fiecare dimineață îmi văd prietenul care are un handicap. Îi este atât de greu doar să bată palma cu cineva; brațul său, cu mușchii înțepeniți, nu poate ajunge până la mâna mea”.
„Acum, gândindu-mă la el, nu pot privi așa ceva și să găsesc că este interesant. Sunt profund dezgustat Cei care creează astfel de lucruri nu au nicio idee despre ce înseamnă suferința”, a continuat el, subliniind că nu și-aș dori „niciodată” să încorporeze tehnologia A.I. în munca lui. „Simt cu tărie că este o insultă la adresa vieții însăși”. Ce ar mai fi de adăugat? Poate că ultimul film al său, The Boy and The Heron („Băiatul și stârcul”) poate fi văzut în streaming pe Netflix, la fel ca alte titluri ale studioului Ghibli ca Princess Mononoke, My Neighbor Totoro sau Ponyo.
Elon Musk creează un „mamut” A.I.
Vestea săptămânii din domeniul tech a venit însă vineri, când Elon Musk a anunţat că xAI, compania de cercetare în A.I. pe care a lansat-o în vara lui 2023, a cumpărat „X”, platforma social media pe care a luat-o pe persoană fizică în octombrie 2022. Musk a zis că tranzacția se ridică la 33 de miliarde de dolari și că valoarea xAI urcă la 80 de miliarde după achiziție. „Viitorul xAI şi X sunt legate între ele. Astăzi, facem oficial pasul de a combina datele, modelele, calculul, distribuţia şi talentul”, a scris cel mai bogat om din lume unde altundeva decât pe X.
Ca o paranteză, cum niciuna dintre companii nu e listată pe bursă, va trebui să îl credem pe cuvânt că valoarea xAI e acum de 80 de miliarde de dolari. Site-ul Semafor scria încă din septembrie că imperiul de companii al lui Musk poate fi privit ca un conglomerat uriaș de A.I., în care fiecare componentă lucrează în beneficiul celorlalte. „X” era deja o sursă esențială de date pentru antrenarea modelelor xAI și oferea de asemenea un canal de distribuție pentru produse și servicii către consumatori. Iar aici lucrurile încep să devină puțin îngrijorătoare.
Datele sunt una dintre cele mai importante resurse în cursa pentru dezvoltarea A.I. și printre cele mai valoroase resurse în ziua de azi. Compania de inteligență artificială a lui Musk beneficiază acum de un flux direct de date provenit de la „X”, fără prea multe bariere. Compania rezultată astfel din fuziunea între „X” și xAI intră într-un club select de entități care „și centrează, și dă cu capul”, dacă ar fi să folosesc o analogie din fotbal. De exemplu, Amazon s-a rezumat timp de ani de zile să fie doar un retailer online, înainte de a-și dezvolta propriile produse.
În cazul xAI îngrijorările vizează folosirea setului uriaș de date pe care compania îl va avea la dispoziție de la utilizatorii „X”. Semnele nu sunt tocmai încurajatoare dacă ne uităm la atacurile lansate de însuși Musk sau Mark Zuckerberg la adresa UE pe tema reglementărilor împotriva colectării de date personale. Regulile europene în acest sens sunt o problemă supărătoare pentru giganții tech americani, care nu se confruntă cu astfel de probleme acasă. Iar în imperiul lui Musk există o companie care deține o sursă de date și mai valoroasă decât „X”: Tesla.
Anul trecut, pe drumurile din întreaga lume circulau aproximativ 5 milioane de vehicule Tesla, fiecare acționând ca un „robot” de colectare a datelor despre șoferii și pasagerii autoturismelor electrice. Vocile mai prăpăstioase adaugă la toate acestea și datele la care Musk a obținut acces grație departamentului său DOGE din guvernul american. Sigur, acestea sunt teoretic pentru uzul intern al administrației de la Casa Albă, dar modul în care s-au făcut razii DOGE la diferite departamente și agenții federale nasc numeroase semne de întrebare în acest sens.
Cât de multă putere e firesc să fie concentrată în mâna unui singur om și a imperiului său corporativ? Asta e o întrebare deschisă. Ca și în cazul altor tranzacții făcute de Musk, achiziția „X” de către compania sa A.I. va atrage probabil critici din partea celor care consideră că miliardarul ignoră destule principii de etică. Însă inclusiv cei de la Semafor notează că acționarii companiilor sale nu văd lucrurile așa. Oamenii investesc în companiile lui Musk pentru că au încredere în viziunea sa, iar această nouă tranzacție elimină doar un alt obstacol din cale.
Netflix nu crede în viitorul consolelor de jocuri
Trecând la subiecte ceva mai „light”, am aflat săptămâna aceasta că Alain Tascan, președintele diviziei de jocuri de la Netflix, se așteaptă ca generație viitoare să fie mai puțin interesată de consolele de jocuri, ceea ce ar putea duce la o restructurare masivă a peisajului gaming-ului și probleme pentru marii producători ca Microsoft, Sony și Nintendo. Sigur, cu doar câțiva ani în urmă nu ar fi păsat nimănui ce crede Netflix despre industria jocurilor, dar compania de streaming a început să investească tot mai mult în dezvoltarea de titluri începând cu 2021.
În plus, Tascan a petrecut mulți ani lucrând la studiouri precum EA, Ubisoft și Epic Games, așa că ideea lansării unor jocuri tradiționale pentru console nu îi este străină. El a fost întrebat despre o posibilă intrare a Netflix pe piața respectivă în timpul unui interviu acordat site-ului The Game Business și răspunsul a fost destul de surprinzător. „[În ceea ce privește] consolele, am început să privim spre un viitor în care platforma nu mai contează. „Uitați-vă la generația tânără. Visează copiii de opt sau zece ani să dețină un PlayStation 6? Nu sunt sigur”, a zis acesta.
„Ei vor să interacționeze cu orice ecran digital, indiferent ce este, indiferent unde se află – chiar și în mașină. Când vorbim de console, ne gândim la definiție înaltă, la controler […] Dacă ne raportăm la acest model învechit, cred că ne-ar limita”, a explicat Tascan. Nu știu cât de mulți l-ar contrazice pe acesta când vine vorba de cei mici și petrecutul de timp în fața tabletei și merită amintit că, atunci când un director de companie face comentarii de genul celor lui Tascan, de regulă se bazează pe studii și cercetări de piață, nu doar păreri personale.
Cred că asta e mai interesant decât intenția Netflix de a intra sau nu pe piața consolelor. În același timp, s-ar putea ca în cazul de față să avem puțin și o situație de tipul „strugurii sunt acri”. Netflix a anunțat la începutul anului trecut că interacțiunea utilizatorilor cu jocurile sale s-a triplat pe parcursul lui 2023, după ce televiziunea financiară CNBC estima în 2021 că mai puțin de 1% dintre abonați platformei de streaming accesau oferta sa de jocuri. Iar în octombrie, Netflix și-a redus ambițiile sale în materie de gaming prin închiderea celui mai important studio al său.
IGN notează de asemenea că nu există niciun motiv să ne îndoim că Sony și Microsoft vor lansa în continuare un posibil PlayStation 6 sau o nouă consolă Xbox. Până atunci, Nintendo este pe punctul de a intra pe piață cu o nouă generație de console, odată cu mult așteptatul dispozitiv Switch 2. Compania va detalia noua tehnologie într-o prezentare Direct programată pentru săptămâna viitoare, iar mulți fani așteaptă detalii despre caracteristicile Switch 2, data de lansare și modul în care vor fi gestionate precomenzile. Cum va arăta și câteva detalii știm deja.
Japonia interzice accesul turiștilor la sanctuarul din „Ghost of Tsushima”
Tot de la IGN am aflat zilele acestea că, după ce prim-ministrul Japoniei a răspuns săptămâna trecută întrebărilor legate de jocul video Assassin’s Creed: Shadows și riscul ca temple ale țării să fie vandalizate de imitatori pe care nu-i duce prea mult mintea, sanctuarul asociat cu Ghost of Tsushima a interzis complet accesul turiștilor, în urma unui „act de lipsă de respect de neiertat”. Site-ul Automaton a oferit mai multe detalii, relatând că este vorba Altarul Watazumi, un sanctuar shintoist real aflat pe insula Tsushima dintre Japonia și Coreea de Sud.
Reprezentanții altarului au anunțat că va fi interzis accesul persoane care nu face parte din congregație sau nu este credincios, după ceea ce a descris drept „un act grav și de lipsă de respect de neiertat, comis de străini”. Odată cu lansarea sa în 2020, jocul Ghost of Tsushima a atras atenția internațională asupra Altarului Watazumi, acesta fiind considerat sursa de inspirație pentru Altarul Scarlet Rock din joc. Ca o paranteză, fanii jocului au strâns bani prin crowdfunding pentru plăti repararea daunelor suferite anterior de sanctuar în timpul unui taifun.
Oficialii nu au oferit detalii despre incidentul ce a avut loc recent, dar au menționat că au fost nevoiți să cheme poliția din cauza vandalismului și a abuzului fizic și verbal la adresa personalului. „Distrugerea de către turismul internațional a locurilor, obiectelor și persoanelor prețuite de japonezi nu este altceva decât distrugerea culturii japoneze”, au declarat reprezentanții sanctuarului într-un comunicat. Incidentul a avut loc la scurt timp după lansarea controversată a jocului Assassin’s Creed: Shadows în Japonia.
Shadows, care la fel ca Ghost of Tsushima are loc în Japonia feudală, a fost lansat săptămâna trecută împreună cu un „patch” ce a introdus încă din prima zi o serie de modificări importante, inclusiv în ceea ce privește templele și sanctuarele. Actualizarea a făcut ca mesele și alte obiecte din temple și sanctuare să devină indestructibile și a eliminat sângerarea cetățenilor neînarmați atunci când sunt atacați, reducând astfel vărsarea de sânge în locurile sacre. Ubisoft a declarat că patch-ul a fost destinat tuturor jucătorilor și nu a vizat în mod specific Japonia.
Însă modificările sunt greu de interpretat altfel decât ca un răspuns la controversele generate de joc în țara insulară, unele care au ajuns la cel mai înalt nivel al politicii după ce au fost dezbătute într-o ședință de guvern. Incidentul de la Altarul Watazumi a avut loc și în contextul în care Japonia înregistrează un număr record de turiști și, la fel ca alte țări din jurul lumii, încearcă să găsească un echilibru între imboldul dat economiei de banii cheltuiți de străini în țară și necesitatea de a proteja patrimoniul local și perturbările provocate de turism pentru localnici.
Sper că ți-a plăcut rubrica Nerd Alert de weekendul acesta, mai axată pe tech decât de obicei. În caz că ești curios să arunci o privire și peste cea de duminica trecută, în care am scris mai pe larg despre polemica legată de Shadows în Japonia, o poți găsi aici:
INTERVIURILE HotNews.ro