„A fost un fel de umilire a lui Trump”. Președintele SUA crede că a avut o discuție „grozavă” cu Putin, europenii și Kievul au văzut cu totul altceva
Majoritatea observatorilor din Europa și de la Kiev consideră că Donald Trump nu a obținut nimic de la Vladimir Putin, în vreme ce liderul de la Kremlin face eforturi pentru a-și asigura o victorie, prin capitularea Ucrainei, scriu BBC, Financial Times și The Guardian.
La puțin timp după convorbirea telefonică cu Vladimir Putin, Donald Trump a acordat Fox News un interviu în care a subliniat că discuția sa cu liderul de la Kremlin a fost „grozavă”.
„Am vorbit despre o mulțime de lucruri – pentru a ajunge la pace și am vorbit și despre alte lucruri”, a spus Trump, după conversația de aproape două ore în care tot ce a promis Putin a fost un armistițiu parțial care să vizeze loviturile asupra infrastructurii energetice.
Cam în același timp, Wall Street Journal și sursele locale din Ucraina anunțau că o bombă ghidată lansată de Rusia a luat curentul în orașul estic Sloviansk – un aparent semn că Moscova s-a apucat deja să își încalce promisiunea.
La Fox News, Trump a continuat să susțină că războiul nu ar fi început niciodată dacă el ar fi fost președinte. Dar a spus de asemenea că „Rusia are avantajul” și că „o încetare a focului fără a merge un pic mai departe ar fi fost dificilă”.
Washingtonul propusese tocmai o încetare a focului totală – pentru 30 de zile mai întâi – o variantă cu care Kievul a fost de acord, pentru a-și demonstra disponibilitatea de a ajunge la pace. Fără un succes aparent în fața lui Putin.
Putin a mai spus, potrivit Kremlinului, că pentru a evita o escaladare a războiului, va fi necesar ca Ucraina să renunțe la mobilizarea militară și să nu mai primească ajutor militar extern și informații din partea aliaților occidentali.
Tot la Fox News, Trump a continuat să spună că 2.500 de militari ucraineni sunt încercuiți în Kursk – un lucru negat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de experții militari independenți, ba chiar de unii bloggeri de război ruși.
„Întrebarea cheie în acest moment este ce va face în continuare”
Marți seară, președintele Volodimir Zelenski a sugerat că Kievul ar putea accepta armistițiul parțial privind loviturile asupra infrastructurii energetice, dar s-a arătat reticent în privința celorlalte condții impuse de Putin.
Miercuri, în Finlanda, el și-a exprimat din nou reticența. „În opinia mea, da, Rusia va dori ca partenerii noștri să nu ne mai ajute, pentru că asta ar însemna slăbirea pozițiilor ucrainene”, a spus președintele.
„Deși este ciudat, dacă nu intenționezi să continui războiul și dorești cu adevărat pacea, și vorbesc despre Putin acum, atunci de ce te-ai teme de armata ucraineană? De ce să faci totul pentru a submina armata noastră sau pentru a slăbi protecția poporului nostru?”, a întrebat el.
„Cred că nu ar trebui să existe compromisuri în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina. Trebuie să consolidăm, dimpotrivă, ajutorul acordat Ucrainei, pentru că acesta este un semnal că Ucraina este pregătită împotriva oricăror surprize din partea rușilor”, a mai spus Zelenski.
El a mai spus că va vorbi cu Donald Trump înainte de a face mai multe comentarii pe tema procesului de pace.
În acest timp, Andrii Iermak, șeful de cabinet al lui Zelenski, a făcut referire la atacurile rusești de peste noapte: „În Sumî, o dronă rusească Shahed a lovit un spital. Rusia atacă infrastructura civilă și oamenii chiar acum”.
Vladimir Putin „nu va fi niciodată de acord” cu o încetare a focului deoarece este „împotriva intereselor sale”, a afirmat și Oleksandr Merejko, deputat ucrainean și președinte al Comisiei pentru afaceri externe.
Merejko a spus la BBC Radio că atacurile Rusiei asupra Ucrainei peste noapte arată „adevăratul răspuns al lui Putin la propunerea de pace”.
„A fost un fel de umilire a lui Trump, deoarece propunerea sa de încetare a focului a fost respinsă de Putin și întrebarea cheie în acest moment este ce va face în continuare”, a adăugat el.
„Inacceptabil”
Primele reacții mai clare din Europa au fost pe aceeași lungime de undă.
Șeful politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a avertizat că nimeni nu ar trebui să aibă încredere în Moscova.
„Dacă citiți cele două comunicate (al SUA și al Rusiei), este clar că Rusia nu dorește cu adevărat să facă vreo concesie” a declarat Kallas, potrivit Reuters.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, l-a acuzat de asemenea pe Vladimir Putin că „joacă un joc”, indicând spre atacurile Rusiei asupra Ucrainei din timpul nopții.
„Am văzut că atacurile asupra infrastructurii civile nu s-au diminuat deloc în prima noapte după această presupusă convorbire telefonică revoluționară, extraordinară” între Putin și președintele american Donald Trump, a declarat Pistorius într-un interviu televizat, citat de AFP.
Ministrul a calificat de asemenea drept „inacceptabilă” insistența Kremlinului privind oprirea totală a sprijinului militar și informațional pentru armata ucraineană aflată în dificultate.
„Acest lucru este foarte transparent”, a declarat Pistorius, adăugând că Putin a urmărit să împiedice susținătorii Kievului să „sprijine în continuare Ucraina și să îi permită să se apere cu adevărat dacă va exista un alt atac, în timpul sau după o încetare a focului”, potrivit AFP.
„Trump vrea să oprească luptele. Putin vrea ca doar Ucraina să oprească lupta”
Analiștii europeni au observat și ei lipsa de rezultate a discuției Trump-Putin – și implicit dificultatea obținerii unei păci durabile, în ciuda promisiunilor optimiste ale președintelui SUA.
„Din punct de vedere factual, negocierile au pornit și merg cât se poate de prost. Dar ne așteptăm să vedem în continuare ca Trump să se înfățișeze drept mare negociator și câștigător”, a explicat pentru HotNews Iulia Joja, expertă în securitate.
„Prin condițiile pe care le impune pentru un armistițiu total, Rusia arată, pur și simplu, că nu și-a modificat cerințele maximaliste”, a spus ea.
Mai nimeni nu a fost impresionat de calitatea de negociator a lui Trump.
„Donald Trump nu va fi capabil să împace imaginea de mare negociator pe care o are despre sine cu realitățile sumbre ale acestor conflicte”, a declarat pentru Financial Times Aaron David Miller, senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace.
„Personalitatea, care în lumea lui Trump joacă un rol atât de central în toate, nu funcționează”, a spus acesta.
Unii critici au observat că Trump nu înțelege complexitatea actorilor implicați și consideră – în mod eronat – că poate schimba rapid dinamica pe teren.
„Negocierea sfârșitului războaielor este extrem de complexă și obositoare – necesită o răbdare și o creativitate enorme pentru a găsi propuneri relativ acceptabile”, a explicat Max Bergmann, director pentru Europa, Rusia și Eurasia la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
„Administrația Trump pare nerăbdătoare când vine vorba de Ucraina și pare să vrea pur și simplu să se delimiteze de conflict”, a adăugat el.
Un analist de la Institutul Polonez de Afaceri Internaționale, a rezumat și el discuția de marți seară.
„Trump vrea să oprească lupta. Putin vrea ca doar Ucraina să oprească lupta. Aceasta poate fi o diferență subtilă, dar fundamentală”, a observat Daniel Szeligowski, citat de The Guardian.
INTERVIURILE HotNews.ro