Accidente rutiere: De ce România e oaia neagră a turmei și cum a reușit Norvegia să fie cea mai sigură țară pentru șofat

România are a doua cea mai mare rată a mortalității rutiere din Europa, conform celui mai recent Raport anual privind siguranța rutieră al Consiliului European pentru Siguranța Transporturilor. Mai exact, țara noastră a înregistrat aproape 80 de decese la un milion de locuitori în 2024, în timp ce media este de doar 45, o cifră care o plasează pe locul al doilea, după Serbia.

În 21 de țări au înregistrat reduceri ale deceselor rutiere între 2023 și 2024, iar în alte 8 țări au înregistrat creșteri.

În ultimii 5 ani, printre țările cu cele mai mari progrese s-au numărat Lituania și Polonia (–35% fiecare) și Slovenia (–33%). În schimb, Elveția (+34%), Estonia (+33%) și Israel (+24%) au înregistrat creșteri. Din 2019 până în 2024, UE27 a realizat o reducere de 12% a deceselor rutiere.

Iar dacă ne uităm la ultimii 10 ani (2014–2024), doar Lituania a înjumătățit decesele rutiere. Alte șaisprezece țări au realizat reduceri peste media UE de 17%, inclusiv Belgia și Norvegia. Cu toate acestea, șapte țări au înregistrat creșteri, cum ar fi Israelul și Țările de Jos.

Norvegia, câștigătoarea premiului din acest an, a menținut cel mai scăzut nivel de mortalitate rutieră din Europa timp de zece ani consecutivi. Strategia sa actuală de siguranță rutieră pe trei ani include 179 de măsuri de acțiune în 15 domenii prioritare.

Ce au făcut alte state ca să reducă numărul accidentelor

• Lituania

Numărul deceselor rutiere a scăzut de la 267 în 2014 la 121 în 2024, o reducere de 55%. Măsurile au inclus un plan național de siguranță în 44 de puncte, camere de supraveghere a vitezei, reguli stricte privind conducerea sub influența alcoolului și participarea la proiectul UE de schimb de informații privind siguranța rutieră.

Factorii care au contribuit includ pistele separate pentru biciclete și tehnologiile îmbunătățite de aplicare a legii, cum ar fi camerele ANPR.

O strategie națională ambițioasă, axată pe coordonarea multisectorială – integrând transportul, sănătatea, educația și aplicarea legii

Un Consiliu dedicat pentru Siguranța Rutieră, care să supravegheze progresele, să coordoneze acțiunile și să implice părțile interesate.

Consolidarea aplicării legii de către poliție, o rețea considerabilă de camere de supraveghere a vitezei medii și adăugarea mai multor camere de supraveghere a vitezei fixe, precum și introducerea unui mecanism de monitorizare automată a purtării centurii de siguranță și a utilizării telefonului mobil în timpul conducerii. Campanii precum „Puneți-vă centura de siguranță – Salvați o viață” au crescut ratele de purtare a centurii de siguranță.

O politică de toleranță zero față de conducerea sub influența alcoolului pentru șoferi

Îmbunătățirea infrastructurii prin transformarea intersecțiilor periculoase în sensuri giratorii, adăugarea de bariere mediane și construirea de treceri de pietoni și piste pentru biciclete sigure, iar pe drumurile rurale, îmbunătățirea vizibilității, a iluminatului și a semnalizării.

Slovenia

30 de măsuri coordonate din cadrul Programului Național de Siguranță Rutieră 2023-2030 produc deja rezultate pozitive. Câteva exemple includ:

În 2024, poliția slovenă a rafinat sistemul de sancțiuni, concentrându-se în special pe interzicerea utilizării telefoanelor mobile la volan. Conform datelor poliției, numărul persoanelor prinse folosind un telefon mobil în mână în timp ce conduceau a scăzut cu aproximativ 5% în 2024.

Între 2023 și 2024, Agenția Slovenă pentru Siguranța Rutieră (AVP) a desfășurat o serie de acțiuni preventive la nivel național, adesea în cooperare cu poliția, autoritățile locale, școlile și organizațiile neguvernamentale. Aceste acțiuni au vizat factorii de risc cheie, cum ar fi viteza, alcoolul, drogurile și distragerea atenției.

De asemenea, s-a acordat o atenție deosebită participanților la trafic în vârstă. Proiectul Simbiosis (Proiectul Sožitje) sprijină șoferii în vârstă prin ateliere la nivel național care promovează mobilitatea sigură și încurajează adaptarea la schimbările legate de vârstă.

Un alt aspect important al siguranței rutiere în Slovenia este analiza aprofundată a coliziunilor mortale, efectuată de AVP din 2016. Aceasta identifică cauzele sistemice ale coliziunilor și propune îmbunătățiri ale infrastructurii și ale altor măsuri de siguranță. Pe baza constatărilor, AVP colaborează cu experți și operatori rutieri pentru a dezvolta recomandări, care sunt incluse în planurile de renovare a rețelei rutiere.

Belgia

Numărul deceselor rutiere din Belgia a scăzut cu 37% între 2014 și 2024. Între 2019 și 2024, scăderea a fost de 27%. Belgia a implementat mai multe măsuri noi de siguranță rutieră în ultimii ani, concentrându-se pe îmbunătățirea siguranței participanților vulnerabili la trafic și pe consolidarea aplicării legii. Unele dintre orașele mari ale țării au extins zonele în care viteza este limitată la 30 km/h, altele la întregul oraș, cum ar fi Bruxelles-ul.

Rețeaua de piste separate pentru biciclete a fost, de asemenea, extinsă. Lanțul de aplicare a legii a fost, de asemenea, îmbunătățit. Procesarea amenzilor este acum în mare parte standardizată și au fost alocate resurse suplimentare pentru a se asigura că toate amenzile sunt procesate. Implementarea camerelor de supraveghere, inclusiv a camerelor de control al secțiunilor, a crescut. În Belgia sunt utilizate acum 5.000 de camere de recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare care pot citi automat plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor.

În 2024, numărul detectărilor de infracțiuni rutiere privind limita de viteză a crescut cu 500.000. Sancțiunile, cum ar fi interdicțiile de a conduce pentru utilizarea telefoanelor mobile portabile și recidiva combinată (de exemplu, exces de viteză și consum de alcool), contribuie la o aplicare eficientă a legii.

În timpul campaniei BOB împotriva conducerii sub influența alcoolului, majoritatea forțelor de poliție din Belgia efectuează frecvente controale rutiere.

Ce a făcut Norvegia diferit pentru a deveni cea mai sigură țară din Europa pentru șofat?

În 2024, Norvegia a fost lider, cu 16 decese rutiere la un milion de locuitori. Ministrul norvegian al Transporturilor, Jon Ivar Nygard, a prezentat în detaliu politicile urmate de țara sa. Cea mai importantă a fost aplicarea politicii „Viziune Zero”, care își propune să elimine accidentele mortale. Planul lor de măsuri include 179 de puncte.

Controalele ample ale poliției, utilizarea radarelor automate și o interdicție strictă a conducerii sub influența alcoolului/substanțelor au fost măsuri care au contribuit la reducerea deceselor. De asemenea, țara a reușit să crească procentul de vehicule care circulă în limitele admise de viteză de la 45,6% în 2006 la 62,1% în 2023, prin campanii de informare specifice.

Aceste planuri se concentrează pe domenii precum viteza, intoxicația cu droguri, utilizarea centurii de siguranță, distragerea atenției și protecția participanților vulnerabili la trafic (copii, bicicliști, pietoni).

Norvegia impune o limită legală scăzută de alcoolemie pentru șoferi (0,2‰), printre cele mai stricte din

Etilotestele aleatorii, radarele și sancțiunile sporite pentru încălcări sunt utilizate pe scară largă pentru a descuraja comportamentele periculoase la volan

Legislația privind centura de siguranță este aplicată cu strictețe, ratele de utilizare fiind de peste 97% .

Încurajarea reînnoirii rapide a parcului auto pentru a asigura echiparea mai multor vehicule cu cele mai noi caracteristici de siguranță

Atenție specială acordată grupurilor cu risc ridicat: șoferi tineri, participanți la trafic în vârstă, motocicliști și copii

Campanii de educație publică privind utilizarea centurii de siguranță, distragerea atenției (cum ar fi utilizarea telefonului mobil)

Utilizarea datelor și a studiilor pentru identificarea segmentelor de drum cu risc ridicat și implementarea reglementărilor și îmbunătățirea infrastructurii în consecință

Siguranța rutieră implică coordonarea acțiunilor de către mai multe autorități: Administrația Drumurilor Publice din Norvegia (NPRA), poliția, autoritățile sanitare, administrațiile locale și ONG-urile.