Românii și italienii au nevoie de 5-6 salarii anuale, în medie, pentru a achiziționa o locuință, arată datele BNR. Țara din Europa cu cel mai mic grad de accesibilitate

Aproape 60% din tranzacțiile imobiliare au vizat principalele 6 centre regionale: Iași, Constanța, Timiș, București, Cluj și Brașov, arată o analiză publicată miercuri de BNR. Pentru a-ți cumpăra un apartament standard (2 camere, 55 de metri pătrați) e nevoie de o sumă echivalând între 6,8 salarii anuale în București (pe fondul unor venituri salariale mai ridicate) și peste 11 ani în județul Cluj, în condițiile unor venituri salariale medii nete mai reduse relativ la valoarea locuințelor.

Disparitățile în ceea ce privește prețul locuințelor și gradul de accesibilitate al populației se mențin importante, arată autorii analizei. La nivel național, indicatorul preț pe venit (engl. price-to-income) arată că perioada medie necesară pentru achiziția unei locuințe tipice este la nivel național de circa 8,8 ani (martie 2024).

Prețurile locuințelor au continuat să crească în România, peste media UE, dar sub dinamica înregistrată în economiile similare din regiune. În trimestrul al doilea din 2024, prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale au crescut cu 6,8% în România, față de 17,7% în Polonia, 15,1% în Bulgaria sau 9,8% în Ungaria.

Totuși, în București, locuințele sunt mai accesibile comparativ cu alte capitale europene. Cea mai scumpă capitală este Parisul, cu un decalaj semnificativ față de media națională (14 900 EUR/mp față de 4.538 EUR/mp).

Bucureștiul se regăsește la o distanță semnificativă de capitalele economiilor din regiune, cu un decalaj redus față de media națională. Cehia este țara cel mai puțin accesibilă din perspectiva deținerii în proprietate a unei locuințe.

Achiziția unei locuințe noi standard impune cehilor să investească un echivalent a 13,3 salarii anuale medii brute. Noii cumpărători din România și Italia trebuie să economisească un echivalent între 5 și 6 salarii medii brute anuale pentru a putea cumpăra o locuință.

Scumpirea apartamentelor la nivel național este determinată de scăderea ofertei și de creșterea costurilor de construcție

Conform estimărilor BCE, proprietățile rezidențiale din România sunt subevaluate. În context internațional, prețurile locuințelor din România sunt în cea mai mare măsură subevaluate comparativ cu statele din UE (cu -24% în medie), urmată de Malta (-13%), Finlanda (-12%) și Italia (-7%). La polul opus, proprietățile al căror preț depășește semnificativ valoarea justă a imobilului se regăsesc în Estonia (+25%), Slovacia (+21%), Portugalia (+21%)și Țările de Jos (+20%), arată datele BNR.

Potrivit analizei citate, scumpirea apartamentelor la nivel național este determinată de scăderea ofertei și de creșterea costurilor de construcție. Acestea din urmă s-au majorat cu circa 11% în perioada octombrie 2023 – septembrie 2024 comparativ cu perioada anterioară corespondentă, punând presiune pe prețurile locuințelor noi.

Trendul ascendent al costurilor în construcții va continua în perioada următoare, pe fondul lipsei acute de forță de muncă și a măsurilor fiscale implementate în 2024. În acest context, volumul lucrărilor de construcții s-a diminuat cu 16% în aceeași perioadă.

Oferta de proprietăți disponibile pentru vânzare se restrânge în mod constant (-8,8% în toamna lui 2024 față de toamna anului 2023 la nivel național, -18% în T3 2024 comparativ cu T3 2023 în București), mai ales pe segmentul locuințelor noi (-25% în București).

Așteptările sunt de continuare a acestei tendințe, consideră bancherii centrali, dată fiind dinamica încă negativă a autorizațiilor de construire emise în perioada recentă (-0,1 în intervalul octombrie 2023–septembrie 2024).

Cererea pentru proprietăți rezidențiale a crescut, pe fondul creșterii economice și al majorării salariilor, câștigul mediu salarial net lunar crescând cu 14% în septembrie 2024 în termeni anuali, conchid autorii analizei.