Acomin SA, in solda MApN

Ministerul Apararii Nationale a atribuit, anul trecut, printr-o unitate militara din Sibiu, un contract de peste un milion de euro constructorului clujean ACOMIN. Societatea este abonata la contracte pe bani publici si se numara printre principalii beneficiari din Ardeal ai afacerii de partid „Sali de sport”.

Favorita a contractelor cu fostul Minister al Industriilor si Resurselor si ai ministerului patronat de fostul ministru Miron Mitrea, Acomin a intrat si in gratiile Ministerului Apararii Nationale.

In perioada strategica preelectorala, in mandatul fostului ministru Ioan Mircea Pascu, MApN a servit peste 40 de miliarde societatii Acomin.

SC Acomin SA, firma hunedoreana din domeniul constructiilor, se dovedeste unul din clientii favoriti ai licitatiilor pe banul public.

Achizitiile publice din portofoliul Acomin au o arie destul de larga de acoperire: sector industrial – inchidere si ecologizare mine si constructii civile – constructii cladiri de utilitate publica, sali de sport.

Clientii Acomin sunt ministere cu dare de mana, care au ales serviciile societatii in mod repetat si pe sume piperate platite din banul contribuabilului. Potrivit surselor noastre, succesul in afaceri cu statul al SC Acomin s-ar fi datorat unor relatii stranse intre societate si baronii locali ai PSD, atat de la centru, cat si din teritoriu.

Predilectia fostilor guvernanti pentru contracte in serie cu Acomin este evidenta la o simpla consultare a achizitiilor publice din ultimii trei ani.

Fostul minister al Industriilor si Resurselor (actualul minister al Economiei si Comertului), Ministerul Transporturilor, Constructiei si Turismului si Ministerul Apararii Nationale au ales societatea Acomin ca beneficiar al contractelor de miliarde.

Societatea clujeana se numara printre firmele de partid pe care a „pariat” premierul Nastase in cadrul programului guvernamental „Sali de sport”. Acomin a primit, alaturi de alte cateva firme aflate in relatii cu membrii sau simpatizanti locali ai PSD, contractele de executie a mai multor sali de sport din Ardeal.

Beneficiarii Ministerului Industriiilor

In decurs de o saptamana, in trei licitatii consecutive, comisiile de licitatii din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor au servit SC Acomin cu 4,6 miliarde lei, prin atribuirea lucrarilor de inchidere a mai multor mine din Valea Jiului.

In 15 ianuarie 2002, ministerul incheie contract cu Acomin pentru atribuirea lucrarilor de inchidere si ecologizare a minei Petrila Est. Din zece firme participante, Acomin a iesit castigatoarea celor 2.601.729.000 lei pusi la bataie de Statul Roman.

Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe primul contract si Acomin a trecut la semnarea unei alte afaceri cu Ministerul Industriilor. In aceeasi zi, lucrarile de inchidere a Minei Priboi sunt servite societatii clujene pe 1.722.511.000 lei. De aceasta data, Acomin a fost mai tare in ochii comisiei decat alte opt firme din bransa.

Ca afacerea sa fie mai banoasa si prieteniile mai solide, dupa o saptamana, acelasi minister atribuie societatii si lucrarile de inchidere a minei Paroseni Nord. In 22 ianuarie, MIR face conturile Acomin mai bogate cu 327.934.000 lei, in urma unei licitatii la care a mai participat o singura firma.

Probabil dupa ce s-au obosit sa piarda in doua randuri in fata celor de la Acomin, ceilalti ofertanti s-au decis sa se lase pagubasi in lupta cu banul public controlat de guvernanti.

Favoritii MTCT

Programul guvernamental „Sali de sport” se deruleaza prin Compania Nationala de Investitii care are obligatia de a superviza realizarea lucrarilor de executie. CNI este direct subordonata Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Programul „Sali de sport” s-a dovedit in Ardeal o profitabila pusculita de partid si un mecanism prin care fonduri bugetare au intrat in conturile unor firme legate de actualii guvernanti. Acomin SA este unul din pionii grei ai acestor scheme. Programul „Sali de sport” a adus ACOMIN mai multe contracte grase in judetele Bihor si Cluj.

Acomin si-a adjudecat licitatia pentru construirea salii de sport din localitatea bihoreana Suncuis pentru suma de 8,1 miliarde de lei. La receptia lucrarii, Acomin era mai bogata cu 4,3 miliarde decat pretul propus la licitatie.

Desi a castigat cu un pret mai mic decat cel propus de alte firme concurente, in final, Acomin a ajuns sa fie platita cu o suma mai mare decat alti participanti la licitatie.

Tactica societatii a tinut si in cazul executiei salii de sport dintr-o alta localitate bihoreana, Vadul Crisului. Aici, cele 8,6 miliarde „strigate” la licitatie au ajuns la finalul lucrarii 12, 7 miliarde.

In judetul Bihor, toti beneficiarii lucrarilor din cadrul programului „Sali de sport” au fost platiti la finalul constructiei cu miliarde in plus fata de pretul de achizitie.

Diferenta fata de pretul initial s-a ridicat la peste 68 de miliarde, bani cu care contribuabilii au acoperit o cacealma acceptata tacit de autoritati. Acomin face parte dintr-o lista de beneficiari care inregistreaza doar societati apropiate de PSD: Concas Buzau, SC Constructii Bihor SA, Gavella SA.

Contractorii MApN

Ministerul Apararii Nationale a devenit anul trecut al treilea client guvernamental al Acomin. Intr-un an cu semnificatii electorale, UM 02444 din Sibiu, sectorul de constructii si inzestrare a MApN, a atribuit un contract de 42,5 miliarde de lei societatii Acomin.

Natura lucrarilor care urmau sa fie executate de societate pentru acesti bani este mult prea diversificata pentru a putea fi realizate de un singur beneficiar. Mai mult, Acomin nu acopera toata gama acestor lucrari si, totusi, a primit un contract de peste un milion de euro pentru a le executa.

Desi Acomin are ca domeniu de activitate constructii civile si lucrari de geniu, ea a fost angajata de MApN pentru executia urmatoarelor obiective „strategice”: foisor pentru urmarirea tragerilor si reabilitare piste de schi biatlon, constand intr-un pavilion pregatire, receptie, supraveghere cu toate utilitatile, drumuri, platforme aferente pavilionului, imprejmuire sanitara, piste schi biatlon, pasarele trecere, retea apa hidranti exteriori, retea canalizare, retele electrice de joasa tensiune, utilaje si echipamente tehnologice. Reprezentantii societatii nu au putut fi contactati.