Acordul de liber-schimb SUA-UE, un NATO economic pe cale sa se scufunde in Atlantic. Ce ar insemna pentru Europa si pentru Romania

​Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), negociat intre Comisia Europeana si Guvernul american, se afla in fata esecului, dupa ce lideri din Germania si Franta s-au exprimat pentru oprirea negocierilor. HotNews trece in revista principalele critici si laude aduse acordului proiectat, pentru Romania, SUA si UE.

TTIP pentru UE si SUA

In 2012, pe cand coducea diplomatia americana, ca secretar de stat, Hillary Clinton a catalogat Acordul transatlantic de liber schimb drept „un NATO economic”, pentru cresterea produsului intern brut si a numarului locurilor de munca in Statele Unite si Uniunea Europeana. Adeptii TTIP, in special administratia Obama si liberalii din Europa, au invocat o serie intreaga de beneficii pe care TTIP le-ar aduce:

• Setarea standardelor in lume. Uniunea Europeana si Statele Unite sunt cele mai mari economii din lume. Sustinatorii TTIP spun ca prin incheierea unui acord transatlantic de liber schimb SUA si UE vor seta toate standardele comerciale la nivel mondial. De exemplu, standardele de poluare in industria auto ar urma sa fie stabilite de SUA si UE, iar mari prducatori cum sunt cei din Japonia sau China nu vor mai avea alta solutie decat sa adopte aceleasi standarde, pentru a putea ataca si pietele SUA si UE. Astfel, producatorii europeni si americani vor si avantajati, pentru ca ei nu vor mai fi obligati sa faca noi investitii masive pentru a-si recalibra liniile de productie la standardele altora. In schimb, cei care vor fi nevoiti sa piarda bani vor fi concurentii din Asia, de exemplu. In schimb, daca americanii reusesc ratificarea Parteneriatului Trans-Pacific (TPP), europenii se vor vedea nevoiti sa-si reseteze standardele la cele stabilite de americani si de asiatici.
• Volumul schimburilor comerciale. In anul 2012, inainte de lansarea negocierilor, Comisia Europeana sustinea ca volumul schimburilor comerciale va creste cu 50% datorita TTIP, prin tairea aprope totala a barierelor tarifare si prin reducerea barierelor non-tarifare. Statele Unite ale Americii este principalul partener comercial al Uniunii Europene in ansamblu, insa in ultimii ani volumul schimburilor comerciale a scazut. In anul 2014, volumul schimburlor comerciale atat pe partea de bunuri, cat si pe cea de servicii a fost de aproape 1.100 de miliarde de dolari. Cele 28 de state UE au importat de la americani marfuri si servicii de 495 de miliarde de dolari si au exportat de 587 de miliarde de dolari in SUA. Asadar, avantaj de 91 miliarde dolari pentru UE.
• Cresterea economica. SUA si UE au economii relativ egale. In 2014, Uniunea Europeana a inregistrat un produs intern brut de 13.931 miliarde de euro, iar Statele Unite au avut 13.112 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date Eurostat. Un studiu independent comandat de Comisia Europeana sustine ca numai TTIP de unul singur ar urma sa aduca Uniunii Europene un plus de 0,5% pe an la produsul intern brut. In 2013, Comisia Europeana sustinea ca economia UE va creste cu 120 de miliarde de euro pe an, iar a Statelor Unite cu 90 de miliarde de euro, doar ca urmare a TTIP.
• Salarii. Un studiu independent realizat de Centrul pentru Cercetare in Politici Economice (CERP), pentru Comisia Europeana, sustine ca salariile in UE si in SUA vor creste cu 0,5%. De asemenea, veniturile gospodariilor din UE ar urma sa creasca cu 500 de euro pe an, in medie,numai datorita TTIP, conform aceluiasi studiu.
• Locuri de munca. Potrivit Comisiei Europene, cam 10 milioane de locuri de munca din Uniunea Europeana depind de Statele Unite. In UE, un evental acord cu SUA ar fi condus la crearea a 360.000 de joburi in plus, conform unui studiu realizat de World Trade Institute, citat de un raport al Parlamentului European.
• Energie. Europenii sperau sa aiba posibilitatea de a cumpara petrol si gaz lichefiat din SUA, pentru a-si diversifica sursele de energie si a isi diminua dependenta de gazul rusesc.

Impotriva TTIP s-au exprimat o serie intreaga de organiatii de mediu si de protectie a consumatorilor atat din SUA cat si din UE. In Uniunea Europeana s-a constituit o coalitie Stop TTIP care spune ca numara circa 470 de organizatii non-guvernamentale si sindicate. In general, acestea au adus TTIP urmatoarele critici:

• Mediu si sanatate. ONG-urile sustin ca TTIP ar urma sa permita companiilor americane sa foloseasca metode poluante in exploatarea resurselor in Europa, cum ar fi gazele de sist exploatate prin fracturare hidraulica. De asemenea, alimentarea cu apa ar putea sa fie privatizata, iar companiile americane sa stabileasca tarife mari. Tot companiile americane ar urma sa poata privatiza si sistemele nationale de sanatate publica, in detrimentul pacientilor europeni. O alta critica adusa TTIP se refera la organismele modificate genetic si la comercializarea carnii de vita tratata cu hormoni. Totodata, SUA nu a aderat la protocoalele Kyoto, privind limitarea emisiilor de carbon.
• Locuri de munca. In special sindicatele spun ca nu sunt foarte convinse de majorarea numarului joburilor ca urmare a TTIP. In schimb ele atrag atentia asupra faptului ca SUA nu a adoptat anumite standarde ILO – Orgaizatia Internationala a Muncii. Acest lucru ar putea conduce la scaderea standardelor de munca in Europa, inclusiv in privinta drepturilor la greva.
• Economie. Fermierii europeni se plang ca omologii americani lucreaza cu organisme modificate genetic sau carne cu aport hormonal, ceea ce creeaza un dezavantaj concurential europenilor. In schimb, fermierii americani se plang, la randul lor, ca europenii primesc de la stat subventii consistente.
• Protectia investitorilor. Toate aceste temeri din Europa sunt alimentate mai ales de ISDS – mecanismul de protectie a investitilor straini. Prin ISDS – investor-state dispute settlement – investitorii straini pot da statele-gazda in judecata la curti de arbitraj. Aceste curti de arbitraj nu se supun dreptului statelor respective, iar judecatorii pot fi si avocati in alte procese. Europenii se tem ca marile companii americane pot obliga statele UE sa accepte coborarea unor standarde de mediu sau de relatii de munca, sub amenintarea proceselor la curtile de arbitraj. Comisia Europeana a venit cu o varianta a sa de protectie a investitorilor straini – ICS. Aceasta prevede tribunale formate din judecatri specializati, prevazute si cu mecanism de apel. Pana acum, partea americana a respins propunerea Comisiei Europene.
• Indicatiile geografice. UE vrea sa isi protejeze si pe piata americana produsele traditionale din Europa prin indicatiile geografice si denumirile de origine. De exemplu, doar sunca de Parma produsa in Parma sa poata avea aceasta denumire pe piata Transatlantica. Americanii resping aceasta solutie, aratand ca sistemul de marci inregistrate (nume de firme sau produse) este suficient. Ei mai argumenteaza respingerea pozitiei europene prin faptul ca in America sunt producatori cu origini si traditii europene, ca italo-americanii, care trebuie sa primeasca dreptul de a utiliza denumirile locurilor de origine ale strabunilor lor.

Romania si TTIP

Principalele partide politice din Romania, fie de dreapta , fie de stanga, s-au aratat favorabile TTIP. Si popuatia Romaniei este printre cele mai pro-TTIP din Uniunea Europeana, conform eurobarometrelor Comisiei Europene.

Principalele beneficii pe care TTIP le-ar aduce Romaniei sunt:

• Geopolitica. Romania este interesata de o apropiere cat mai stransa intre Statele Unite si Europa si de mentinerea acesteia. TTIP ar conduce la cresterea interesului american in Europa si in Romania, iar tara noastra (alaturi de Polonia si Statele Baltice mai ales) ar beneficia astfel si de garantii de securitate americane mai convingatoare in raport cu Rusia.
• Exporturi. Romania spera sa isi creasca exporturile catre SUA, tara noastra avand deja balanta comerciala pozitiva cu Statele Unite. Balanta comerciala a Romaniei cu SUA este de asteptat sa se imbunatateasca dat fiind ca exporturile ar putea creste cu aproape 35%, iar importurile cu 25%. In functie de rata de schimb, cresterea exporturilor romanesti in SUA se va situa intre 800 milioane si 1 miliard de dolari incepand cu 2027, conform estimarilor facute de cercetatorii Lucian Cernat si Csilla Lakatos, intr-un studiu pentru Comisia Europeana.
• Crestere economica. Romania ar urma sa beneficieze de o crestere economica de 0,25% pe an numai datorita TTIP. Aceasta ar insemna un aport de 400-500 milioane dolari pe an la PIB-ul Romaniei, conform studului Cernat-Lakatos.  Cu toate astea, Romania este printre tarile care ar beneficia cel mai putin de TTIP, in Europa.

In Romania, negocierile TTIP au fost criticate de-a lungul timpului de o serie intreaga de ONG-uri de mediu, sindicate, precum si de unii dintre oamenii politici. Principalele reprosuri se refera la:

• Vize. SUA impune un regim strict de vize pentru accesul pe teritoriul sau cetatenilor din 5 state UE: Romania, Bulgaria, Croatia, Cipru si Polonia. Cu toate astea, in mandatul de negociere aprobat si reconfirmat de statele membre UE, in cadrul Consiliului UE, pentru negociatorii Comisiei Europene in TTIP nu a fost introdusa si tema vizelor. Prin urmare, problema vizelor nu a fost abordata in negocierile SUA-UE privind TTIP. Din acest motiv, oamenii de afaceri romani ar putea fi defavorizati in fata concurentilor lor din cadrul Uniunii Europene, pe piata transatlantica, atunci cand vine vorba, de exemplu, de oportunitati de prospectare a pietei americane, de incheiere de parteneriate ori de identificare de afaceri. In schimb, regimul fortei de munca este oricum unul restrictiv pentru toate tarile, cand vine vorba de accesul muncitorilor europeni pe piata americana sau a celor americani pe piata UE.
• Mediu si sanatate. O serie inreaga de ONG-uri romanesti s-au plans ca prin TTIP companiile americane vor putea obliga statul roman sa le permita exploatarea gazelor de sist in Romania. De asemenea, ONG-urile au reclama si ca TTIP ar putea declansa o inundare a pietei romanesti cu produse care au la baza organisme modificate genetic si carne de vita tratata cu hormoni.