INVESTIGAȚIE Zece dosare penale, dar încă eutanasiază câini pe bani publici. Un adăpost privat din Giurgiu a primit „cotizații” de peste 1,3 milioane de euro de la primării 

Cazul adăpostului din Suraia, Vrancea, nu e unul singular. Site-ul de investigații Snoop a descoperit un alt adăpost, care este vizat de acuzații precum „uciderea animalelor cu intenție fără drept”. Este vorba despre adăpostul Asociației Aspa Ivets din satul Uzunu, județul Giurgiu, care are zece dosare penale, toate deschise în ultimii cinci ani. Funcționează și acum. 

• Snoop documentează de câteva luni eutanasia și maltratarea câinilor din adăposturile din țară, descoperind legi încălcate, cheltuieli nejustificate și animale chinuite.
• Susține munca redacției Snoop fără să dai bani din buzunar. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit și poți face o diferență pentru jurnalismul independent. 

Acest articol conține imagini și informații despre violență față de animale, care te pot afecta emoțional. 

Soții Florentina și Valentin Istrate, medici veterinari, au fondat Asociația Aspa Ivets în 2015. Acest „animal resort” vrea să arate că „România poate și va reuși să își trateze animalele așa cum alte țări europene au reușit”, potrivit descrierii făcute de ei. Adică fără cruzime. Adăpostul lor este în satul Uzunu, județul Giurgiu.

Pe lângă adăpost, Valentin Istrate (52 de ani) e asociat în mai multe firme: de servicii veterinare, de cultivare a cerealelor și de sisteme de securitate. În trecut, a avut și o firmă de construcții. 

Aspa Ivets a eutanasiat cei mai mulți câini – dintre adăposturile private și publice din țară – în ultimii trei ani: aproape 16.000 (în perioada ianuarie 2023 – noiembrie 2025), potrivit Direcției Sanitar Veterinare (DSVSA) Giurgiu. Asta înseamnă 14 câini pe zi. 

• 70% dintre câinii aduși în adăpost au murit prin eutanasie.
• 8% au murit de boli sau alte cauze. 
• 21% au fost adoptați. 

Aspa Ivets a sterilizat doar 19% dintre câinii dați spre adopție, cu toate că, prin lege, adăposturile au obligația să facă asta, pentru a opri înmulțirea lor. Este și principala modalitate de reducere a numărului, susținută atât de organizații din țară, cât și din străinătate.

La Protecția Animalelor din Giurgiu se află în lucru zece dosare penale privind activitatea Aspa Ivets. Au fost deschise în perioada 2020-2025 și se cercetează, transmite poliția din Giurgiu, pentru Snoop: 

• uciderea animalelor cu intenție fără drept
• rele tratamente aplicate animalelor
• abuz în serviciu
• falsul material în înscrisuri oficiale
• uzul de fals
• exercitarea fără drept a unei profesii sau activități
• înşelăciune

Cu toate astea, adăpostul funcționează în continuare. Până la publicare, polițiștii nu au răspuns de ce. 

De la achiziții publice la „taxa de aderare” plătită de primării

Asociația din Uzunu oferă servicii de gestionare a câinilor fără stăpâni pentru comune și orașe mici din țară. În sistemul de achiziții publice apar contracte câștigate de Aspa Ivets în valoare totală de 10.225 de euro. Sumele cele mai mari, însă, nu se găsesc aici. 

ONG-ul a găsit o formulă prin care încasează bani publici de la zeci de primării, fără să treacă prin proceduri clasice de achiziție publică. Astfel, sumele primite sunt mai greu de urmărit.  

Aspa Ivets a trimis invitații către consiliile locale ale localităților, cu propunerea de a le scăpa de maidanezi. 49 de consilii locale apar în actul constitutiv al acestei organizații private ca fiind „membre / afiliate”. Unul dintre ele este Negrești-Oaș din Satu Mare, la 656 de km de Uzunu, Giurgiu. 

Toate localitățile au plătit taxe de aderare. Conform documentelor analizate de Snoop, se achită 10 lei pentru fiecare locuitor. Numai din aceste taxe Aspa Ivets a obținut aproape 650.000 euro (peste trei milioane lei). 

De exemplu, orașul Nehoiu, din Buzău, cu 9.464 de locuitori, a cotizat cu 94.640 de lei, bani publici. Primăria Nehoiu a transmis pentru Snoop că aceste costuri sunt „inferioare celor presupuse de organizarea unui serviciu propriu”. 

I-am întrebat dacă o colaborare cu un adăpost din Buzău, oraș aflat la 60 de km distanță, nu ar fi fost mai ieftină, comparativ cu Uzunu, la aproape 200 de km depărtare. Nu au răspuns.  

Primăriile nu știu câți câini au fost prinși pe banii lor

Organizația Aspa Ivets primește lunar sute de mii de lei de la aceste localități, conform documentelor transmise către Snoop de o parte dintre consiliile locale. 34 de consilii au achitat 43.000 de euro (221.000 de lei) doar în noiembrie 2023. Sunt incluse salariile angajaților Aspa, chiria, „cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”. 

Unele localități, precum orașul Nehoiu, comunele Berca și Cumpăna din Buzău, respectiv Constanța, nu știu câți maidanezi au fost prinși de sutele de mii de lei plătite către Aspa. 

1,3 milioane euro de la zece localități 

Un expert în achiziții publice consultat de Snoop spune că nu a mai auzit până acum de astfel de aderări. 

Curțile de conturi din diverse județe au interpretat diferit aderarea și plățile consiliilor locale către Aspa Ivets. Curtea de Conturi Giurgiu a scris, în raportul de audit, că o comună din județ a încălcat legea privind gestionarea câinilor fără stăpân. Și că aderarea și plățile au însemnat neasigurarea „unor servicii publice în condiții de competență şi de utilizare eficientă, economicoasă şi eficace a fondurilor publice”. Dar Curtea de Conturi Argeș a considerat că: „plățile au fost în acord cu prevederile legale”.  

Am transmis o solicitare la Curtea de Conturi a României în legătură cu aderarea localităților la Aspa Ivets și banii cheltuiți. Vom publica răspunsul când îl vom primi. 

Snoop a încercat să ia legătura cu reprezentanții Aspa Ivets, dar aceștia au transmis că vor contacta reporterul, dacă vor dori să exprime un punct de vedere. 

Alte două adăposturi identificate de Snoop arată cum sunt eutanasiați câinii fără stăpân, pe bani publici. Citește continuarea pe Snoop.