Adevarata problema din Tinutul Secuiesc. Cum o rezolva autoritatile de la Bucuresti

Multi dintre cei nascuti dupa ’89 in Tinutul Secuiesc vorbesc prost sau deloc romaneste dar statul maghiar investeste inclusiv in, atentie, subventionarea meditatiilor de limba romana. Maghiarii din Transilvania primesc indemnizatia de nastere platita de Budapesta cetatenilor din Ungaria. Statul maghiar a construit anul trecut cateva zeci de gradinite in Transilvania, finanteaza constructia unui spital la Oradea, aloca fonduri pentru proiecte in agricultura (1, 7milioane de euro) iar organizatiile maghiare au primit in acest an un buget generos de la Budapesta: peste 100 de milioane de euro, suma-record.

Pentru ca preocuparea guvernului Orban fata de soarta maghiarilor din Bazinul Carpatic sa fie cat mai bine cunoscuta, Budapesta investeste bani grei in presa: peste 4,6 milioane de euro, suma cu care preia practic presa de limba maghiara din Romania. Majoritatea celor care traiesc in Tinutul Secuiesc nu citesc presa romana, urmaresc televiziunile din Ungaria. In viata de zi cu zi Budapesta este tot mai prezenta. Inclusiv semnarea declaratiei comune a celor trei partide maghiare din Romania, in care cer intre altele autonomia teritoriala, s-ar fi facut cu medierea unui consilier al premerului Viktor Orban.

Devine tot mai clar ca politica Ungariei pe termen lung este de a-i face pe cetatenii maghiari din Transilvania cat mai dependenti institutional de Budapesta si cat mai rupti de Bucuresti. Maghiarii vad cum Guvernul Orban se preocupa de viata lor de zi cu zi, in timp ce guvernele de la Bucuresti fac prea putine pentru comunitatea lor sau chiar le baga bete in roate, vezi cazul infiintarii liceului romano-catolic de la Targu Mures. Sigur, darnicia lui Orban are si o explicatie electorala, in aprilie sunt alegeri dar aici sesizam totusi o politica pe termen lung.

Presa din Ungaria a inceput sa scoata in evidenta caderea economica a judetelor maghiare. Publicatia Maszol observa ca Tinutul Secuiesc “se dezvolta intr-un ritm mult mai lent” fata de judetele de restul Transilvaniei, fiind depasit in zilele noastre de judete mai slab dezvoltate in trecut, cum este Alba. “După 2008 Ţinutul Secuiesc s-a dezvoltat într-o măsură mult mai mică faţă de alte judeţe. La prima vedere nu este vorba de un rezultat prost, dar totuşi prea modest faţă de alte judeţe transilvane”, mai noteaza presa maghiara.

Adaugati la tabloul de mai sus restantele de ordin politic, de la problema steagurilor pana la utilizarea limbii materne in administratie si veti intelege mai bine frustrarea maghiarilor. Pana si proiectul de autonomie teritoriala anuntat de cele trei partide face parte tot din suita de gesturi prin care liderii maghiari vor sa intareasca imaginea unei comunitati care nu mai are de ce sa ramana sub autoritatea Bucurestiului, din moment ce Budapesta se ingrijeste de problemele maghiarilor din Transilvania.

Proiectul de autonomie teritoriala depus la Camera Deputatilor de un deputat UDMR la sfarsitul lui 2017 sufera insa de putina schizofrenie la capitolul economic. Autorul lui vrea guvern, parlament si institutii de autoguvernare in Tinutul Secuiesc, taxele si impozitele sa ramana acolo in proportie de 80 – 90 la suta dar in caz ca regiunea nu se descurca cu bugetul propriu sa compenseze Bucurestiul diferenta. Cum ar veni, maghiarii vor separatism dar tot pe banii romanilor daca iese prost. Asa ceva nu poate starni decat zambete.

Insa ramane problema ofensivei maghiarilor, care in mod evident profita din plin de simbolistica Centenarului pentru a-si face cunoscute obiectivele. Budapesta vrea sa-si extinda cat mai mult autoritatea simbolica asupra maghiarilor din Bazinul Carpatic. La randul lor, secuii si-ar dori cat mai putine legaturi cu Bucurestiul. Guvernul Romaniei a raspuns pana acum in cel mai neinspirat mod posibil acestor provocari: amenintand grosolan minoritatea maghiara.

Premierul Tudose le-a transmis primarilor care vor mai arbora steagul secuiesc vor flutura si ei langa steag. Declaratia, asa cum a observat presedintele executiv al PPMT, Tibor T. Toró, a contribuit la unitatea comunitatii. Altfel spus, cu injuraturi menite sa racoreasca publicul nationalist autohton, politicienii romani pica in cea mai facila capcana si nu rezolva nimic. Tensiunile se amplifica, problemele raman, ruptura se adanceste.

Singura abordare realista ar fi un program economic gandit pentru a include comunitatea maghiara din Tinutul Secuiesc, nu pentru a o exclude. Este nevoie apoi de o abordare mai putin agresiva in raport cu respectarea unor drepturi minimale. Doar construind o autostrada care sa taie sau sa lege secuimea de restul tarii vom reusi sa scoatem regiunea din izolare si decadere economica, ambele fenomene incurajand in acest moment pozitiile radicale. Cand Viktor Orban pune pe masa bani cash, Romania nu poate raspunde doar cu vorbe goale ci tot cu bani.

Or, vedem ca proiectul constructiei autostrazii Iasi – Targu Mures este blocat iar alte proiecte de infrastructura, cum ar fi centura orasului Targu Mures, treneaza. Daca vor avea autostrazi si infrastructura (scoli, spitale, gradinite) construite de statul roman, daca vor trai pur si simpu mai bine, maghiarii din Tinutul Secuiesc vor privi altfel relatia cu majoritatea si vor acorda mai mult respect statului care le ofera bunastare.

Cand statul ii trateaza cu dispret, de pe pozitii de forta, atunci sa nu ne asteptam la prea multe lucruri bune. Nimic nu justifica insa sfidarea Constitutiei. Asa cum pretind ei azi scuze de la premierul Tudose pe motiv ca i-a insultat grav, la fel de bine putem cere si noi scuze UDMR pentru afrontul gravissim adus legii fundamentale prin proiectele secesioniste. Dar nu asa vom avansa, nu asa vom recladi increderea reciproca.

Stiti de ce statul roman poate consolida si in randul maghiarilor din Transilvania sentimentul apartenentei daca se va comporta ceva mai inteligent? Din simplu motiv ca Ungaria nu-i vrea in realitate, ungurii se uita la „fratii lor din Transilvania” cu acelasi entuziasm cu care ne uitam noi la moldovenii din republica. Un sondaj recent arata ca la nivelul întregii populaţii a Ungariei, doar 20% sunt de acord ca maghiarii din afara graniţelor ţării să participe la alegerile parlamentare din Ungaria, care vor avea loc pe 8 aprilie.

Potrivit sondajului, 70% din populaţie se opune participării maghiarilor de dincolo de graniţele ţării, 40% chiar ar retrage dreptul lor de vot, iar 25% din populaţie i-ar priva şi de cetăţenia ungară pe cei un milion de maghiari din afara graniţelor ţării care au primit cetăţenie ungară începând cu anul 2010.

Pe de alta parte, comunitatea maghiara trebuie sa constientizeze ca nici liderii lor n-au facut mare lucru pentru ei in acesti 27 de ani si ca dezinteresul elitelor politice merge mana in mana cu coruptia. Coruptia nu ucide doar in administratia romaneasca, ci si in a lor, acolo, in Tinutul Secuiesc. Asanarea clasei politice maghiare nu s-a produs, cum intarzaie si la noi. Subdezvoltarea regiunii s-a intamplat cu UDMR la guvernare vreme de atatia ani, doar in ultimii trei a lipsit.

In fine, am vorbit cu destui maghiari care au trait pe pielea lor tratamentul de cetatean de mana a doua acordat in Ungaria. Tara lor e aici, oricat viseaza cu ochii deschisi alti cai verzi pe pereti. Oricat s-ar amagi – si maghiarii au din cate explica Paul Lendvai aceasta inclinatie spre reverie, spre autoamagire, trasatura de caracter pe care ei o numescdélibáb– oricat ar suferi de pe urma Trianonului, istoria Europei nu se mai poate rescrie.

Au trecut o suta de ani. Ar fi cazul sa se impace cu ceea ce sunt azi iar statul roman ar face bine sa-i ajute sa-si depaseasca toate aceste complexe si frustrari istorice, nu sa le adanceasca incurajand enclavizarea maghiarilor si tendintele separatiste. Aceste evolutii nu vor duce la nimic bun, nici pentru noi, nici pentru ei.