Plăți directe, între 10.000 și 100.000 de dolari. Administrația Trump are un plan și pentru „cumpărarea” groenlandezilor „la bucată”
Oficialii americani au discutat despre varianta trimiterii de plăți forfetare către groenlandezi, ca parte a unei încercări de a-i convinge să se separe de Danemarca și să se alăture Statelor Unite, au declarat joi patru surse familiarizate cu această chestiune, pentru agenția de presă Reuters.
Deși suma exactă în dolari și logistica oricărei plăți nu sunt clare, oficialii americani, inclusiv consilierii de la Casa Albă, au discutat despre sume cuprinse între 10.000 și 100.000 de dolari pentru fiecare persoană, au precizat două dintre surse, care au solicitat protecția anonimatului pentru a putea discuta despre deliberările interne.
Ideea de a oferi bani direct locuitorilor din Groenlanda, un teritoriu de peste mări al Danemarcei, oferă o explicație a modului în care SUA ar putea încerca să „cumpere” insula cu 57.000 de locuitori, în ciuda insistenței autorităților de la Copenhaga și din capitala Nuuk că Groenlanda nu este de vânzare.
Tactica se numără printre diversele planuri discutate de Casa Albă pentru achiziționarea Groenlandei, inclusiv utilizarea potențială a armatei americane. Dar această variantă riscă să pară excesiv de tranzacțională și chiar degradantă pentru o populație care a dezbătut îndelung propria independență și dependența economică față de Danemarca.
„Ajunge… Gata cu fanteziile despre anexare”, a scris duminică premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, într-o postare pe Facebook, după ce președintele SUA, Donald Trump, le-a spus din nou reporterilor că SUA trebuie să achiziționeze insula arctică.
Liderii europeni, front comun
Liderii de la Copenhaga și din întreaga Europă au reacționat cu dispreț față de comentariile lui Trump și ale altor oficiali ai Casei Albe care și-au afirmat în ultimele zile pretențiile asupra Groenlandei, mai ales având în vedere că SUA și Danemarca sunt state membre NATO, legate printr-un acord de apărare reciprocă.
Marți, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania, Marea Britanie și Danemarca au emis o declarație comună, afirmând că numai Groenlanda și Danemarca pot decide asupra chestiunilor referitoare la relațiile dintre ele.
Solicitată să comenteze discuțiile privind achiziționarea insulei, inclusiv posibilitatea plăților directe către groenlandezi, Casa Albă a trimis Reuters să consulte declarațiile de miercuri ale purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt și ale șefului diplomației americane, Marco Rubio.
În cadrul unei conferințe de presă, Leavitt a recunoscut că Trump și consilierii săi pentru securitate națională „analizează cum ar arăta o potențială achiziție”. Rubio a declarat că se va întâlni cu omologul său danez săptămâna viitoare la Washington pentru a discuta despre Groenlanda.
Ambasada daneză a refuzat să comenteze, iar reprezentanța Groenlandei la Washington nu a răspuns la solicitarea de a oferi un punct de vedere.
Discuții tot mai serioase
Trump susține de mult timp că SUA trebuie să achiziționeze Groenlanda din mai multe motive, printre care faptul că este bogată în minerale necesare pentru aplicații militare avansate. El a mai spus că emisfera vestică trebuie să se afle în mare măsură sub influența geopolitică a Washingtonului.
Deși deliberările interne privind modul de preluare a Groenlandei au avut loc în rândul consilierilor lui Trump încă dinainte de preluarea mandatului, acum un an, acestea au căpătat un caracter de urgență după ce guvernul american l-a capturat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro în operațiunea îndrăzneață de la Caracas, desfășurată în weekend, potrivit unor surse familiarizate cu deliberările interne.
Conform unei dintre surse, consilierii de la Casa Albă erau dornici să profite de impulsul dat de operațiunea Maduro pentru a realiza alte obiective geopolitice de lungă durată ale lui Trump.
„Avem nevoie de Groenlanda din punctul de vedere al securității naționale, iar Danemarca nu va fi în măsură să o facă”, le-a spus Trump reporterilor duminică, la bordul avionului Air Force One. „Este atât de strategică”, a adăugat el.
Una dintre sursele familiarizate cu deliberările de la Casa Albă a precizat că discuțiile interne privind plățile forfetare nu sunt neapărat noi. Cu toate acestea, respectiva persoană a spus că acestea au devenit mai serioase în ultimele zile, iar consilierii luau în considerare sume mai mari, cu o plată de 100.000 de dolari de persoană – ceea ce ar rezulta într-o plată totală de aproape 6 miliarde de dolari – o posibilitate reală.
Multe detalii privind eventualele plăți nu erau clare, cum ar fi momentul și modul în care acestea ar fi distribuite dacă administrația Trump ar urma această cale sau ce anume s-ar aștepta de la groenlandezi în schimb. Casa Albă a afirmat că intervenția militară este posibilă, deși oficialii au afirmat, de asemenea, că SUA preferă să cumpere insula sau să o achiziționeze prin mijloace diplomatice.
Acord de asociere liberă
Printre posibilitățile avute în vedere de consilierii lui Trump, a precizat marți un oficial al Casei Albe, se numără și încercarea de a încheia un acord cu insula, denumit „Acord de asociere liberă” (COFA).
Detaliile precise ale acordurilor COFA – care au fost extinse doar la micile națiuni insulare din Micronezia, Insulele Marshall și Palau – variază în funcție de semnatar. Dar guvernul SUA oferă de obicei multe servicii esențiale, cum ar fi livrarea corespondenței și protecția militară. În schimb, armata SUA operează liber în țările COFA, iar comerțul cu SUA este în mare parte scutit de taxe vamale.
Înțelegerile COFA au fost semnate anterior cu țări independente, iar Groenlanda ar trebui probabil să se separe de Danemarca pentru ca un astfel de plan să poată fi pus în aplicare.
În teorie, plățile ar putea fi utilizate pentru a-i determina pe groenlandezi să voteze pentru independența lor sau să semneze un acord COFA după un astfel de vot.
Deși sondajele arată că o majoritate covârșitoare a groenlandezilor dorește independența, îngrijorările legate de costurile economice ale separării de Danemarca – printre alte probleme – i-au împiedicat pe majoritatea parlamentarilor groenlandezi să solicite un referendum pentru independență.
Sondajele arată, de asemenea, că majoritatea groenlandezilor, deși sunt deschiși la separarea de Danemarca, nu doresc să facă parte din SUA.
INTERVIURILE HotNews.ro