Sari direct la conținut

Afaceri cu cai bolnavi. Romanii „exporta" ilegal SIDA cailor in Germania

HotNews.ro
Cai cu probleme, Foto: Hotnews
Cai cu probleme, Foto: Hotnews

Trei cai din landul Hessen s-au imbolnavit de anemie infectioasa ecvina (AIE), popular numita SIDA cailor. Caii faceau parte dintr-un transport peste granite, din Romania. Vama germana ancheteaza acest caz de trafic ilegal. Pentru inventarierea si abatorizarea cailor bolnavi de AIE au fost alocate, in primavara acestui an, importante fonduri de la bugetul Romaniei. E posibil ca unii cai depistati ca seropozitivi sa fi fost „exportati“, sau sacrificati doar pe hartie, dublandu-si astfel valoarea?

Ministerul Economiei Agrare si de Mediu din Wiesbaden a comunicat luni ca doua animale din Marburg au fost infectate cu virusul bolii mortale. Calul din Kassel apartine unui grajd cu 19 animale, celalalt a avut contact cu alti doi cai din Germania. Saptamana trecuta fusese depistat inca un caz, in Lahn-Dill-Kreis.

Boala este endemica si se transmite la cai, magari, asini si zebre, mai cu seama prin intermediul unor insecte. Este insotita de puternice accese de febra si are efect mortal. Pe baza rezultatelor analizelor de laborator comunicate in 6 septembrie, Oficiul Veterinar si pentru Protectia Consumatorilor din Kassel a avertizat veterinarii si alte persoane vizate, sa ia masurile de igiena necesare, pentru a impiedica raspandirea bolii.

Autoritatile locale germane au izolat zona afectata, iar Oficiul Veterinar a luat probe de sange de la aprox. 200 de cai, din 23 de crescatorii. In aceasta zona au fost interzise, momentan, orice fel de cursuri sau intreceri de calarie. Animalele depistate ca seropozitive sunt sacrificate, deoarece nu exista terapii de vindecare. Boala insa nu e periculoasa pentru om.

  • Cat costa un cal bolnav de SIDA?

In luna aprilie a acestui an, in Romania a fost declansata, la indicatiile UE, o ampla actiune de inventariere a cailor bolnavi de anemie infectioasa ecvina (AIE), prin Comisiile de Evaluare a ecvinelor bolnave, constituite prin ordin prefectural. Pe tot teritoriul tarii, ar fi fost identificate aprox. 7.500 de cazuri. La un inventar anterior, din iulie 2006, Ministerul Integrarii Europene certifica faptul ca in Romania, la acea ora, erau 15.744 de ecvine (cai, asini) anemopozitive. SIDA cailor se raspandise in 31 de judete.

In mai 2010, banii au inceput sa curga in conturile Directiilor Sanitar-Veterinare, la abatoare si proprietarii de animale bolnave. Potrivit HG nr. 1214/2009, dosarele au fost inregistrate la Direcţia Sanitar Veterinara si Pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA), iar plata despagubirilor urma sa se deruleze prin aceeasi institutie, „proprietarii animalelor sacrificate sau ucise pentru eradicarea unor boli urmand sa fie despagubiti in functie de pretul pietei“.

„Conform autoritatilor, caii bolnavi sunt dusi de proprietari la abator, unde primesc o suma modica, iar apoi merg cu actele la DSVSA, de unde ridică diferenta de bani“, declara Gheorghe Ban, directorului coordonator al Directiei numite, din Arad, citat in presa locala. Acelasi Ban mai spunea: „In judetul Arad au fost inregistrati 295 de cai bolnavi de AIE. Dintre acestia, 23 de cai au disparut de la proprietari (au fost vanduti sau taiati), astfel incat au ramas in evidentă 272 de capete, in valoare de 960.900 de lei“.

La 3.533 lei noi a fost evaluat un cal sacrificat, in Arad, un judet colorat politic in portocaliu intens. Mult mai putin s-a luat in medie pe cap de animal, in alte judete, cum ar fi Salajul, unde pretul mediu de despagubire a proprietarului pentru calul abatorizat a fost stabilit la 1.800 de lei, variatia fiind data de elemente precum greutatea animalului. In judetul Salaj, 429 de cai au fost depistati pozitiv cu AIE. In urma evaluarilor, au fost intocmite 409 dosare pentru sacrificarea prin abatorizare a animalelor.

In Alba, n-avem pret fix. Presa locala scrie: „Din comisia de evaluare vor face parte reprezentanti ai DSVSA Alba, medicul veterinar concesionar, reprezentanti ai primariei locale, Institutiei Prefectului si Oficiului Judetean pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, care stabilesc cuantumul despagubirii in urma negocierii pretului de piata cu proprietarul cailor care trebuie ucisi“.

  • O oportunitate asteptata de 20 de ani

„Este o oportunitate pe care o asteptam de 20 de ani, iar daca proprietarii de cabaline nu profita acum de ea, nu stiu cand se vor mai intalni cu asa ceva”, a declarat in presa locala din 19 mai, dr. Vasile Beres, directorul DSVSA Alba.

Declaratia e cu atat mai interesanta cu cat, din informatiile noastre primite de la un membru al unei comisii de evaluare, in luna aprilie, inventarierea ar fi cuprins caii afectati de maladie, incepand cu anul 1990. Ori, doctorii ne spun ca „afectiunea se manifesta prin variatii bruste de temperatura corporala la extreme, hemoragii, apatie, scaderea in greutate, anemie, iar in 2-3 saptamani calul poate muri“. Ca animalul ar supravietui bolii ani si chiar decenii, pare a fi exclus. Ne intrebam ce relevanta are, in aceste conditii, un inventar „pe un cimitir de cai“?

Daca nu au ajuns la cimitir, sau procesati si vanduti ca salam, multi cai bolnavi se pare ca au pascut netulburati iarba pe pasunile patriei, pana cand au fost bani. Directorul coordonator al Directiei Sanitar-Veterinare Mures, Lucian Goga, citat de Mediafax in 11 mai, spunea: „O parte din caii bolnavi au fost diagnosticati in urma cu patru ani, dar nu au putut fi scosi din efectiv, din lipsă de fonduri”.

In judeţul Mures au existat cca 800 de cai declarati seropozitivi si inscrisi in Registrul de epizootii. Pretul pe cap de cal sacrificat in Mures nu-l stim. Stim insa amenda: „de la 2.400 la 3.600 de lei, aplicata proprietarilor de cai bolnavi, care din diverse motive, ingreuneaza actiunea”.

  • Din ham, la salam

Despre judetele din nordul tarii aflam, in iunie 2010, ca „Maramures, Bihor si Satu Mare sunt judetele cu numarul cel mai ridicat de cazuri de anemie infectioasa ecvina“ si ca eradicarea acesteia „constituie o problema de stat si o indatorare pentru toti locuitorii tarii“. La aceasta prioritate de prim rang se pare insa ca nu s-a ajuns multa vreme, pana cand n-au fost restrictii de la UE si bani de la stat.

Grija fata de caii cu AIE nu este noua. Inaintea HG nr. 1214/2009, a mai fost emisa si HG 1415/2004, de alt Guvern, de alta culoare. Ca in orice afacere in care ies bani de la stat, iar omul simplu poate fi escrocat de smecheri si afaceristi, si aici a iesit, pentru unii, o afacere profitabila. Schema de operare o descrie ziaristul Catalin Vischi, intr-o investigatie din septembrie 2006. „Afaceri de acest gen se fac doar cu protectie inalta“ crede el.

Schema poate fi rezumata astfel: Profitand de lipsa de informare a proprietarilor de cai, o firma cumpara caii bolnavi, platind intre 500 de mii si 3 milioane de lei vechi pe un cal cotat la 30-40 de milioane de lei si primind despagubiri de la Stat de 15-20 de milioane de lei. In plus, firma scoate bani din transportul la abator si din vanzarea carnii procesate pe piata italiana (unde un kilogram se vinde cu 5-20 de euro).

Despre un om de afaceri italian cu firma in Romania, Vischi afirma: „Se spune ca acesta ar lucra „mana-n mana” cu medicii veterinari, care pun diagnosticul de anemie infectioasa ecvina chiar si cailor sanatosi. Serviciul ar fi recompensat cu un comision, evident. In fapt, Bresciani are o relatie amiabila cu autoritatile, el inaintand oferte „promotionale” directiilor agricole din judetele din nord, oferte in care-si prezinta disponibilitatea de a prelua un numar de cai in fiecare saptamana. Pare o speculatie, insa sursele din sistemul sanitar-veterinar au oferit detalii care conduc spre ideea unei incalcari a legii“. (vezi aici).

Schema actuala de operare cu caii romanesti bolnavi de AIE, este alta: dupa trecerea frauduloasa peste granite, pana in Germania, transportul de cai a fost vandut unui intermediar din Fulda. Acesta i-a vandut mai departe, probabil cu certificate veterinare in regula, unor crescatori care habar n-aveau ca acesti cai sunt bolnavi. Cand vama germana isi va fi finalizat ancheta, si misterul va fi elucidat. Intrebarea ramane insa: de cate ori s-a platit, pe capul unui calut bolnav?

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro