Agricultura României este tot mai vulnerabilă din cauza schimbărilor climatice – Producția de grâu ar putea scădea cu 15%, iar veniturile din exporturi, cu 20%

Clima se schimbă, iar agricultura românească simte din plin efectele. Căldura devine sufocantă, ploile vin tot mai rar sau – din contră – când vin, ele fac prăpăd în doar câteva ore. Aceste schimbări înseamnă recolte mai mici și pierderi pentru agricultori. O analiză realizată de doi cercetători români arată care sunt scenariile pentru agricultura de la noi, în următorii 45 de ani.

Ce ne așteaptă în agricultură: mai puține ploi, mai multă căldură, recolte mai slabe

Datele analizei coordonate de infoclima.ro indică o reducere a producției agricole în viitor, mai ales la porumb (scădere de 10-13% până la jumătatea secolului și de până la 15% până în 2070). Acestea sunt estimările pentru cel mai pesimist scenariu, în timp ce într-o variantă ceva mai optimistă, scăderea ar fi de 8-10% până în 2050 și de 10-12% două decenii mai târziu.

La grâu, scăderea preconizată a producției este de 10-15% până în 2070 în scenariul pesimist, iar asta se va întâmpla mai ales din cauză că sunt tot mai mari temperaturile din timpul zilei. În scenariul mai optimist, scăderea producției va fi de 5-8% până în 2070.

Și la floarea-soarelui, scăderea preconizată în producție va fi, în cel mai rău caz, de 10-12%, iar la orz va fi de cel mult 10% până în 2070.

Apa este insuficientă fix când este mai mare nevoie de ea

Regiunile sudice ale țării sunt cel mai afectate, în special Oltenia și Muntenia, unde secetele tot mai dese pot duce la scăderi ale producției cu peste 15%.

Analiza a fost întocmită de Mihaela Caian, cercetător științific senior la ANM și de către Lazăr Cătălin, fiziolog vegetal și cercetător științific specializat în modelarea creșterii și dezvoltării culturilor de câmp. Peisajul agricol al României „este deosebit de sensibil la schimbările de temperatură și de precipitații”, avertizează specialiștii. Lazăr Cătălin este șeful unui departament la Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. Analiza are titlul „Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii din România. Aici puteți citi pe larg despre raport.

Estimările privind producția au fost obținute din modelările efectuate în cadrul studiilor publicate în ultimii ani.

Scăderile sunt consistente, în ciuda faptului că precipitațiile vor crește pe timp de iarnă. Marea problemă este că plouă vara mai puțin, iar solul nu are suficientă umiditate fix în timpul perioadelor critice de creștere. Și aici, tot regiunile sudice ale României vor avea cel mai mult de suferit.

• Scăderea în producție este cauzată de secetele mai frecvente și de precipitațiile estivale care se vor reduce cu până la 20%, fapt care contribuie la deficitul de apă, în special în sudul țării, Va conta enorm creșterea prognozată a temperaturilor (cu până la 4,5°C până în 2070, în scenariul pesimist).

• Marea problemă este, avertizează autorii analizei, că scăderea producției agricole va avea un impact economic masiv, iar reducerea veniturilor din exportul de porumb și grâu ar putea ajunge la 20% în cel mai grav scenariu. Nu sunt, nici de departe, singurele efecte: vor crește costurile cu irigațiile și cele pentru conservarea solului.

De ce temperatura în creștere este o problemă uriașă pentru agricultură

Temperatura afectează creșterea plantelor, procesele de sol și ciclul apei. Temperaturile medii au tot crescut în România în ultimele trei decenii, iar acest avans se va accelera. Maximele din timpul zilei sunt tot mai ridicate, iar aste înseamnă creșterea evapotransprației, consecința fiind că umiditatea solului se reduce – și nevoia de irigații devine mai mare, costurile fiind pe măsură. Practic, căldura face ca apa din sol să se evapore mai repede, iar plantele să aibă nevoie de și mai multă apă

Și temperaturile nocturne tot mai ridicate reprezintă o problemă pentru culturile agricole, fiindcă sunt perturbate procesele metabolice ale plantelor și sunt limitate perioadele de recuperare, ceea ce înseamnă stres termic tot mai mult pentru culturile agricole. Sunt tot mai multe nopți tropicale, adică cele cu minime de peste 20 C.

• Sunt tot mai evidente schimbările sezoniere ce indică ierni mai umede și veri mai uscate, iar aceste tendințe se vor intensifica, cea mai îngrijorătoare proiecție fiind că vor scădea cu 20% precipitațiile pe timp de vară, în zonele agricole cheie.

Tot mai serioasă va fi și problema secetelor, iar aici puteți citi pe larg despre ce ne așteaptă în următoarele decenii.

„Secetele, deja un fenomen recurent în România, sunt proiectate să crească în frecvență și severitate. Combinația dintre reducerea precipitațiilor estivale și creșterea temperaturilor agravează deficitul de apă, în special în regiuni precum Oltenia și Muntenia.”, se spune în raport.

Ce se întâmplă când plouă enorm în foarte puțin timp

Datele istorice arată că sunt variații mari de la an la an pentru cantitatea totală de precipitații, însă tendința indică o scădere notabilă pentru ploile ce cad mai ales vara, în câmpiile agricole din sud.

Dar vor fi mai frecvente și mai intense ploile extreme în care, în timp scurt, cad foarte multe precipitații, iar asta s-a văzut și în vara și toamna lui 2024.

Problema este că această scădere preconizată este însoțită de o creștere a frecvenței și intensității precipitațiilor lichide, iar asta înseamnă pentru agricultură risc de eroziune. Când ploaia cade brusc și în cantități mari, spală stratul superficial al solului, care este cel mai fertil (bogat în nutrienți). Rezultatul? Pământul devine mai sărac și mai puțin potrivit pentru viitoarele culturi.

Cantitățile mari de apă nu se pot infiltra rapid în sol, așa că rămân la suprafață, iar apa stagnează. Aceste „băltiri” pot sufoca rădăcinile plantelor, care nu mai au acces la oxigen, consecința fiind că se îngălbenesc și mor.

Cum putem adapta agricultura la schimbările climatice

Singura șansă este să ne adaptăm. Asta înseamnă să găsim soluții cât mai variate, de la metode mai bune de lucru pe câmp, până la folosirea noilor tehnologii și sprijin din partea statului.

De exemplu, dacă alegem mai bine momentul când semănăm și folosim îngrășămintele mai eficient, putem evita pierderi importante. Agricultura de precizie – adică folosirea tehnologiei pentru a da exact câtă apă sau îngrășământ are nevoie o plantă – ne ajută să economisim resurse și să avem producții mai bune, se mai spune în analiză.

• Pe termen lung este esențial să cultivăm plante care rezistă mai bine la secetă și la temperaturi ridicate. Cu cât avem o varietate mai mare de culturi, cu atât va fi mai ușor să facem față vremii tot mai imprevizibile. Și pentru că apa devine tot mai prețioasă, sistemele moderne de irigare, cum este irigarea prin picurare, pot ajuta mult la economisirea apei.

Statul are un rol important: trebuie să ofere sprijin financiar pentru fermierii care folosesc metode prietenoase cu mediul și să le dea acces la informații utile despre vreme și riscuri. Astfel de măsuri pot ajuta agricultura să rămână productivă și sigură, chiar și în condiții dificile.

Sursa foto: Dreamstime.com