Alegeri federale Germania: incertitudini la partide și cursa umăr la umăr Merz-Scholz

Germania va alege un nou Bundestag duminică, 23 februarie. Uniunea conservatoare, CDU/CSU, este în prezent în fruntea sondajelor, partidele fostei coaliții semafor (SPD, Verzi, FDP), mult în urmă, iar Stânga câștigă procente. Referitor la viitorul cancelar, întrebarea rămâne: Merz sau Scholz?
Cele mai importante probleme, cu care se confruntă germanii și care ar putea decide aceste alegeri anticipate, sunt migrația și situația economică. Însă, cu doar câteva zile înainte de deschiderea urnelor în Germania, o parte din potențialii alegători nu știu încă pe cine vor vota.
Potrivit unui sondaj YouGov realizat pentru Agenția de presă germană, aproximativ 20% dintre potențialii alegători vor decide cu cine vor vota în ultimele zile înainte de alegeri. Dintre aceștia, 7% au declarat că se vor decide chiar în ziua alegerilor. Asta în timp ce, ultimele sondaje arată că avantajul liderului CDU, Friedrich Merz, față de social-democratul cancelar în funcție, Olaf Scholz, este mic.
O serie de incertitudini
Va reuși SPD să-și apere avantajul față de Verzi? Vor trece Stânga (Die Linke), partidul Sahrei Wagenkneht (BSW) și liberalii (FDP) peste pragul de cinci procente?, sunt câteva dintre întrebările care rămân deschise cu puțin timp înainte de alegerile federale.
Cu excepția cazului în care un eveniment neașteptat schimbă starea de spirit în țară în mod semnificativ, este probabil ca Uniunea CDU/CSU să câștige alegerile, deși a pierdut câteva puncte procentuale, raportat la începutul lunii decembrie a anului trecut.
În ultimele săptămâni, nici Alternativa pentru Germania (AfD), nici SPD, nici Verzii nu au reușit să obțină câștiguri notabile, iar în sondajul uzual de duminică, partidele Uniunii CDU și CSU apar în frunte. Ele ar putea obține aproximativ 30 % din voturi și, astfel, și-ar îmbunătăți rezultatul obținut la alegerile federale din 2021.
După ce ratingurile sondajelor Uniunii au scăzut timp de câteva săptămâni, o tendință ascendentă a fost evidentă, de la începutul lunii februarie. Partidele fostei coaliții semafor au scăzut însă, în sondaje. SPD este în jur de 15 %, Verzii la 11 până la 15 %, iar FDP, cu 4-6 %, au emoții cu privire la revenirea în Bundestag.
Pe lângă partidele CDU/CSU, AfD a câștigat semnificativ, în sondaje, față de alegerile din 2021 și ar urma să ajungă pe locul doi, înaintea SPD, cu peste 20 %, la alegerile actuale. Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) pierde teren și nu mai e sigur, dacă partidul, nou înființat la începutul lui 2024, poate depăși pragul de cinci procente.
Revenirea Partidului de Stânga în Bundestag pare, de asemenea, incertă. În ultimele săptămâni, s-a văzut însă o tendință ascendentă clară, în prezent tendința de vot situânduse între 5-8%, ceea ce ar putea fi suficient, pentru a intra în parlament.
Sondajele nu pot arăta exact care va fi rezultatul; ele pot surprinde doar starea de spirit actuală. Deoarece doar aproximativ 1.000 de persoane sunt intervievate pentru fiecare sondaj, rezultatele sunt supuse incertitudinii.
Pentru a oferi o imagine mai bună a intervalului procentual în care partidele ar putea fi evaluate în mod realist, publicația Süddeutsche Zeitung a calculat un coridor mediu, rezultat din ultimele sondaje. Această zonă de incertitudine arată că, în prezent, este foarte posibil ca Verzii să obțină mai multe voturi decât SPD. Și nu numai Stânga ar putea sări peste obstacolul de cinci procente, dar acest lucru este încă posibil pentru BSW și FDP.
Scholz și Merz, egalitate relativă în cursa pentru cancelar
Uniunea conduce sondajele cu o marjă largă. Ar fi o mare surpriză, dacă nu ar câștiga alegerile federale. Cu toate acestea, o oportunitate pentru celelalte partide ar putea consta în faptul că Friedrich Merz, candidatul Uniunii la funcția de cancelar, este extrem de nepopular în rândul unor segmente ale populației.
Merz pare să polarizeze, iar în unele segmente de populație este în mod clar inferior concurenților săi. Cu toate acestea, nici Habeck și nici Scholz nu se pot lăuda cu o mare popularitate.
Tinerii sub 35 de ani și citadinii i-ar prefera pe Habeck sau Scholz, ca și cancelar. Cu toate acestea, printre persoanele de 60 de ani și peste, din mediul rural și printre bărbați, Merz este favoritul, potrivit grupului de cercetare electorală, Wahlen.
Problemele de rezolvat
După atacul mortal de la Aschaffenburg și dezbaterile aprinse din Bundestag, germanii văd problema migrației și a expulzărilor la fel de importantă ca și situația economică, peste 40% dintre respondenți numind această zonă, drept una dintre cele vitale.
Aprovizionarea cu energie și clima sunt și ele menționate, de aproximativ unul din șapte respondenți, devenind al treilea subiect cel mai frecvent menționat.
Inflația a dus, de asemenea, la o percepție a prețurilor și salariilor, ca fiind una dintre cele mai importante probleme din Germania. Împreună cu pensiile și inegalitatea socială, este clar că întrebările legate de conviețuirea echitabilă sunt îngrijorătoare pentru oamenii din Germania.
Circumstanțe ale alegerilor federale din 2025
Până acum, Germania era guvernată de o coaliție a SPD, Verzilor și FDP sub conducerea cancelarului Olaf Scholz (SPD). În urma demiterii ministrului de Finanțe, Christian Lindner și a demisiei tuturor celorlalți miniștri FDP, cu excepția lui Volker Wissing, alianța de guvernare este formată în prezent doar din SPD și Verzi și nu are majoritatea în Bundestag.
Potrivit ultimelor sondaje, acest lucru nu s-ar schimba odată cu noi alegeri, SPD și Verzii împreună ar obține doar maximum 30 %. Nici măcar coaliția inițială, inclusiv FDP, nu ar câștiga suficiente locuri în Bundestag, la alegerile federale, pentru a forma un nou guvern, mai ales că este îndoielnic dacă liberalii vor reuși să intre în parlament.
În 2025, aproximativ 60 de milioane de alegători eligibili din Germania vor alege un nou Bundestag. Alegerile au fost programate inițial pentru 28 septembrie, dar după ruperea coaliției-semafor din 6 noiembrie, alegerile au fost anticipate pentru 23 februarie.
Pe 27 decembrie 2024, președintele federal Frank-Walter Steinmeier a decis să dizolve Bundestag-ul și să deschidă calea pentru noi alegeri. Anterior, cancelarul Olaf Scholz (SPD) pusese problema încrederii în Bundestag pe 16 decembrie și, așa cum era de așteptat, a pierdut.
Candidații la funcția de cancelar
De regulă, doar partidele majore, cu șanse realiste în alegeri au prezentat un candidat pentru funcția de cancelar. În 2025, pentru prima dată, cinci partide și-au nominalizat candidați/candidate, deși este complet nerealist, ca unii/unele să conducă viitorul guvern federal:
- SPD: Olaf Scholz
- CDU/CSU: Friedrich Merz
- Verzii: Robert Habeck
- AfD: Alice Weidel
- Alianța Sahra Wagenknecht (BSW): Sahra Wagenknecht
Deși candidatul la funcția de cancelar nu este ales direct, el sau ea reprezintă partidul și, în cazul unei victorii electorale, va deveni noul cancelar. Celelalte partide reprezentate în Bundestag intră în campania electorală cu acești candidați:
- FDP: Christian Lindner
- Stânga: Heidi Reichinnek și Jan van Aken
Comisiile electorale de stat au aprobat un total de 29 de partide pentru alegerile federale. Unele au voie să concureze doar în anumite state federale, altele peste tot, în Germania. Sunt eligibile toate partidele care au fost reprezentate. în Bundestag sau într-un parlament de land, cu cel puțin cinci membri, de la ultimele alegeri. Toate celelalte partide trebuie să adune suficiente semnături în fiecare stat federal,sau să fie recunoscute ca partid al minorităților naționale.
Iată care sunt partidele, în 23 februarie, la vot:
- CDU în toate statele federale cu excepția Bavariei, CSU numai în Bavaria
- SPD
- Verzii
- FDP
- AfD
- Stânga
- Alegători liberi
- Volt
- MLPD
- Alianţa Germania
- Alianța Sahra Wagenknecht (BSW)
- Aceste partide pot partcipa la alegeri numai în unele state federale:
- Baza, din Baden-Württemberg, Bavaria, Saxonia Inferioară și Renania de Nord-Westfalia
- Partidul pentru Protecția Animalelor din Baden-Württemberg, Bavaria, Berlin, Hamburg, Hesse, Mecklenburg-Pomerania de Vest, Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Saarland, Saxonia
- Partidul din toate statele federale, cu excepția Mecklenburg-Pomerania de Vest, Saarland și Turingia
- ÖDP în Baden-Württemberg, Bavaria și Renania-Palatinat
- Alianța C din Baden-Württemberg
- Bayernpartei în Bavaria
- Partidul Umanist (PdH) în Bavaria, Hesse, Saxonia Inferioară și Saxonia
- Partidul Justiției – Echipa Todenhöfer din Berlin și Renania de Nord-Westfalia
- Mișcarea pentru drepturile civile Solidarity din Berlin
- Partidul Egalității Socialiste din Berlin
- MERA25 în Berlin, Bremen și Renania de Nord-Westfalia
- Partidul Progresului (PDF) din Berlin și Renania de Nord-Westfalia
- Lumea umană din Bremen
- Partidul pentru cercetarea întineririi din Bremen
- Partidul Piraților în Saxonia Inferioară, Saarland și Saxonia
- Uniunea Valorilor din Renania de Nord-Westfalia
- Asociația alegătorilor din Schleswig de Sud din Schleswig-Holstein.