Alegeri în alte două landuri din Germania. Miză mare pentru viitorul cancelarului Friedrich Merz
Alegătorii din două landuri germane merg duminică la urnele de vot într-un moment în care viitorul politic al cancelarului aflat sub presiune, Friedrich Merz, este în balanţă, iar extrema dreaptă, încurajată de succesele recente, vizează noi câştiguri,
La două săptămâni după alegerile din Saxonia-Anhalt, în care partidul anti-imigraţie şi pro-Kremlin Alternative für Deutschland (AfD) a obţinut cel mai bun rezultat din istoria sa la un scrutin regional, se aşteaptă ca acest partid să atragă din nou voturi de la Uniunea Creştin-Democrată (CDU) conservatoare a lui Merz, informează The Guardian, citat de News.ro
Amploarea dezastruoasă a rezultatului ar putea afecta capacitatea lui Merz de a se menţine la conducere după doar 16 luni la putere, ceea ce ar putea pune în mişcare procesul de înlocuire a sa sau chiar organizarea unor alegeri anticipate – scenariu considerat în prezent improbabil, dar care nu este exclus, scrie sursa citată.
Alegeri în capitala Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest
Aproximativ 2,5 milioane de persoane au drept de vot în capitala Berlin şi aproape 1,3 milioane în landul Mecklenburg-Pomerania de Vest, situat pe coasta Mării Baltice. Secţiile de votare s-au deschis duminică la ora 8:00, ora locală, şi se vor închide la ora 18:00, moment în care Merz şi aliaţii săi vor urmări cu sufletul la gură rezultatele sondajelor la ieşirea de la urne.
Cancelarul a rezistat apelurilor de a demisiona şi a promis că va lupta pentru un pachet emblematic de reforme economice şi sociale pe care le consideră esenţiale pentru viitorul Germaniei.
Merz nu s-a mai dus la Adunarea ONU pentru a fi la Berlin în ziua alegerilor
„Noi, ca guvern, am fost aleşi pentru patru ani, iar eu am fost ales pentru patru ani”, a declarat el în faţa unui grup de reprezentanţi ai industriei. „Şi vreau să folosesc aceşti patru ani pentru a scoate ţara din această perioadă dificilă.”
Merz, a cărui popularitate personală a scăzut vertiginos la 10%, a anulat un plan de a lua cuvântul la Adunarea Generală a ONU de la New York, deoarece „prezenţa sa este necesară la Berlin” după alegeri, a declarat un oficial guvernamental.
Credibilitatea sa a fost afectată de promisiunile electorale încălcate de a readuce cea mai mare economie a Europei pe calea creşterii şi de a reduce la tăcere AfD, cel mai mare partid de opoziţie din parlament şi numărul unu în sondajele de opinie.
AfD, șanse la locul trei în Berlin
Partidul AfD a ratat la mustaţă obţinerea majorităţii absolute în fostul land comunist Saxonia-Anhalt, ceea ce i-ar fi permis să guverneze singur. Acesta caută membri care să se alăture din alte partide pentru a deveni prima forţă de extremă dreapta care să conducă un land german de la perioada nazistă încoace.
Cu toate acestea, sondajele indică faptul că AfD va rămâne cu mult sub această perspectivă în ambele alegeri de duminică, chiar şi în contextul unui avânt evident, scrie The Guardian.
În Berlin, unul dintre cele 16 landuri federale ale Germaniei, partidul la putere, CDU, se luptă pentru primul loc cu formaţiunea de extremă stânga Die Linke, care a cerut exproprierea proprietarilor corporativi pentru a combate creşterea costurilor locuinţelor.
Aproximativ 85% dintre gospodăriile din Berlin sunt cu chirie, iar chiriile anunţate s-au dublat aproape de la 2014, când oraşul era încă descris ca „sărac, dar sexy” de către primarul de atunci, Klaus Wowereit.
Partidul AfD se situează cu un scor puternic pe locul al treilea sau al patrulea în sondaje, chiar şi în capitala cosmopolită.
Actualul primar, Kai Wegner, din cadrul CDU, şi-a abandonat candidatura la realegere în iulie, după ce s-a încurcat încercând să explice decizia de a juca tenis în timp ce mari părţi ale capitalei germane erau afectate de o pană de curent provocată de un incendiu intenţionat iarna trecută.
Stefan Evers, directorul financiar al Berlinului, l-a înlocuit ca candidat, dar nu a reuşit să îmbunătăţească rezultatele partidului în sondaje.
Un posibil dezastru pentru Merz și conservatorii săi în Mecklenburg-Pomerania de Vest
În Mecklenburg-Pomerania de Vest, situaţia pare şi mai precară pentru Merz, pe care liderii regionali l-au acuzat că este responsabil pentru rezultatul slab obţinut.
În timp ce AfD este creditat cu 37% într-un sondaj publicat miercuri de cotidianul Bild, iar SPD cu 35%, conservatorii lui Merz (CDU) sunt creditați cu 7%, periculos de aproape de pragul de eliminare de 5%.
Alte sondaje arată că diferența dintre AfD și SPD este mai mică, de doar un punct procentual, în vreme ce CDU ar fi undeva la 6%.
În parlamentul regional ar mai intra partidul stângii radicale (Die Linke) care are 10% și Verzii, cotați cu 5%.
Dacă CDU ar fi exclus din parlamentul regional – un lucru fără precedent în Germania contemporană -, presiunea asupra cancelarului ar putea deveni greu de suportat, în condițiile în care în Germania deja circulă zvonuri privind înlocuirea sa.
Din acest motiv, Merz a organizat o întâlnire cu liderii CDU, ca
Risc pentru mandatul lui Merz
Holger Schmieding, economistul-şef al băncii Berenberg, a declarat că se aşteaptă în continuare ca Merz să-şi ducă mandatul până la capăt.
„Însă riscul ca CDU să se revolte împotriva lui şi să-l înlocuiască pe cancelarul nepopular pare să fi crescut, în opinia mea, de la 20% acum 10 zile la aproximativ 35% în prezent”, a afirmat el într-o notă de cercetare, subliniind impactul unei creşteri globale a preţurilor la benzină asupra alegătorilor deja nemulţumiţi.
Deşi unii indicatori economici s-au îmbunătăţit sub mandatul lui Merz, creşterea vertiginoasă a costului vieţii şi dezindustrializarea în sectoare cheie precum industria auto, în contextul concurenţei chineze, au avut un impact negativ semnificativ.
Între timp, reducerea semnificativă a numărului de nou-sosiţi la graniţă nu a reuşit să recâştige votanţii AfD, care răspund la accentul puternic pus de partid pe anxietatea economică, temerile legate de criminalitate şi rezistenţa faţă de sprijinul ferm al lui Merz pentru Ucraina.
AfD şi-a construit victoria în Saxonia-Anhalt în mare parte prin mobilizarea celor care nu votează.
Oponenţii săi speră că spectrul unui val de extremă dreaptă în toată Germania îi va determina pe alegători să se prezinte la urne pentru a susţine partidele democratice de mainstream, după ce zeci de mii de oameni s-au alăturat protestelor de stradă la adresa AfD în urma înfrângerii suferite în Saxonia-Anhalt.