Sari direct la conținut

Alegeri în Germania: prezență mare la urne, puțin timp până la exit-poll / Votanții așteaptă soluții pentru marile probleme: economia și migrația / Extrema dreaptă își poate dubla scorul electoral

HotNews.ro
Alegeri în Germania: prezență mare la urne, puțin timp până la exit-poll / Votanții așteaptă soluții pentru marile probleme: economia și migrația / Extrema dreaptă își poate dubla scorul electoral
Alegeri parlamentare în Germania Foto: Kazimierz Jurewicz / Alamy / Profimedia

Germanii votează duminică în alegerile legislative anticipate într-un moment tensionat de problemele interne și de crizele externe multiple care au un impact direct asupra țării. Primele rezultate ale exit-poll-urilor vor fi disponibile la ora locală 18.00 (19.00, ora României), imediat după închiderea urnelor de vot, scriu Reuters și Associated Press.

Germanii merg la urne pentru a alege un nou parlament, după aproape patru ani complicați care s-au încheiat cu prăbușirea guvernului disfuncțional condus de cancelarul Olaf Scholz.

Alegătorii germani nu îl aleg în mod direct pe șeful guvernului. Funcția de cancelar este determinată de partidele care formează guvernul. În general, cancelarul este liderul celui mai mare partid.

Dar asta nu înseamnă că alegătorii nu au preferințele lor, după cum a arătat acest sondaj realizat de postul public de televiziune ARD la începutul lunii februarie:

AfD are șanse să obțină un scor dublu față de cel de acum patru ani

De ce? Cine sunt alegătorii AfD?

Markus Ziener, visiting senior fellow la influentul think-tank German Marshall Fund, a detaliat pe acest subiect într-un interviu pentru HotNews:

„În urmă cu doi sau trei ani credeam că este vorba în principal de germanii care se simțeau perdanți din punct de vedere economic sau social. Oameni care și-au pierdut locurile de muncă, oameni care nu-și mai puteau permite o locuință, oameni care credeau că migranții le iau beneficiile sociale la care aveau dreptul. 

Așadar, mulți oameni au fost nemulțumiți de modul în care a decurs unificarea germană și au simțit că au fost cei care au avut de pierdut, deoarece est-germanii încă mai au unele dezavantaje în comparație cu vest-germanii.

Așadar, există multe motive pentru care oamenii cred că nu sunt tratați la fel de bine ca cei din vest. Și au votat pentru AfD. Și întotdeauna ai nevoie de un țap ispășitor. Un țap ispășitor erau migranții.

Asta a fost atunci, și este încă valabil și acum. 

Dar apoi ai acest nou tip de gândire, întâlnită și la tineri, care cred că democrația este ineficientă, durează prea mult pentru a lua decizii, este ceva care implică doar partidele tradiționale și că este un sistem elitist în care omul obișnuit nu are nicio șansă de a avea cu adevărat un cuvânt de spus. 

Și dacă urmezi această narațiune, atunci crezi, de asemenea, că poate este o idee bună să votezi pentru AfD. Și, din păcate, asta s-a văzut în rândul tinerilor din partea de Est a Germaniei, care au avut o prezență foarte puternică”. 

Mai multe despre motivele care alimentează votul pentru AfD aici:

Mai mulți alegători la urne decât în 2021

Datele preliminare ale sondajelor au indicat o prezență potențial ridicată la vot la alegerile germane din acest an, scrie Deutsche Welle.

La ora 14:00, ora Germaniei, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot a fost calculată la aproximativ 52% – o creștere semnificativă față de 36,5% înregistrată în același stadiu în 2021.

Alegerile parlamentare precedente s-au încheiat cu o prezență la vot de 76,4%.

Prezența mai mare la secțiile de votare în acest an ar putea fi legată de o reducere a numărului de voturi prin corespondență în comparație cu 2021, când Germania era încă afectată de pandemia COVID-19.

Dar cele mai recente cifre sunt, de asemenea, considerabil mai mari decât la alegerile din 2017, când prezența la vot a fost de 41% la mijlocul după-amiezii.

Fără acte de identitate la secțiile de votare

De la mai multe secții de votare s-a raportat că actele de identitate ale alegătorilor nu au fost verificate, în unele cazuri. Însă acest lucru nu este necesar, potrivit responsabililor federali, de obicei fiind suficient să se prezinte notificarea de vot, explică corespondentul Hotnews Dani Rockhoff.

Verificarea actului de identitate este la latitudinea oficialilor electorali. Numai dacă notificarea de vot lipsește, prezentarea actului de identitate este obligatorie. Întrucât eliberarea buletinului de vot este înregistrată întotdeauna în registrul electoral, se consideră că votul dublu nu este posibil.

„Weidel, afară!”. Protest cu sute de persoane împotriva candidatei AfD la postul de cancelar, la reședința ei din Elveția. Poliția a făcut arestări.

Alice Weidel candidează pentru Bundestagul german. Lidera AfD locuiește în Elveția, la Einsiedeln, unde ieri au avut loc proteste, soldate cu arestări.  În vederea alegerilor federale, cele câteva sute de demonstranți au scandat „Weidel out”. Au fost și câțiva contra-demonstranți.

Cele mai recente sondaje înaintea alegerilor anticipate din Germania descriu toate o imagine aproximativ similară, scrie Statista:

Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU) cu Friedrich Merz ar urma să câștige cea mai mare parte a voturilor, deși cu o marjă mai mică decât se preconiza acum câteva luni. Partidul populist de extremă dreapta AfD va fi probabil a doua cea mai puternică fracțiune din noul Bundestag, cu aproximativ20 % din voturi.

Asta înseamnă o dublare a scorului electoral față de ce s-a întâmplat acum patru ani.

Între timp, se așteaptă ca membrii nepopularei coaliții semafor să piardă toți considerabil față de alegerile din 2021, Partidul Social Democrat (SPD) și liberal-democrații (FDP) urmând să înregistreze cele mai mari pierderi. Acesta din urmă ar putea chiar să nu ajungă în următorul parlament, deoarece majoritatea sondajelor plasează FDP sub pragul de 5 % pe care un partid trebuie să îl depășească pentru a intra în Bundestag.

Infographic: German Snap Election: What the Polls Say | Statista You will find more infographics at Statista

Cine este Friedrich Merz, liderul CDU, favorit să devină cancelar al Germaniei. O provocare pentru Ursula von der Leyen.

Ursula von der Leyen este pe cale să se confrunte cu cea mai serioasă provocare la adresa conducerii sale de când a devenit șefa Comisiei Europene, în urmă cu şase ani. Şi nu va veni dinspre Viktor Orbán din Ungaria, ci chiar din partea presupusului ei aliat de partid, Friedrich Merz, considerat favorit să devină cancelar al Germaniei.

Alegeri Germania. Cancelarul și președintele țării au votat la urne, candidata AfD prin poștă. Posibil scandal legat de votul din străinătate.

Ce spun ultimele sondaje

Impactul migrației și economia suferindă, aflată în prezent în recesiune, sunt principalele probleme ale germanilor și două argumente care explică cel puțin parțial scorul bun pe care îl va reuși cel mai probabil Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreaptă cotat acum cu 20% în sondajele de opinie.

Favoriții scrutinului sunt însă creștin-democrații (CDU/CSU), care sunt așteptați să adune aproximativ 30% din voturi și să conducă viitorul guvern.

Sinteza sondajelor de opinie din ultimul an. Sursa: sondaje de opinie/Politico

Un guvern german puternic ar fi important nu doar pentru a răspunde crizelor interne, dar și pentru a coordona răspunsul Europei la acțiunile noii administrații americane și la războiul din Ucraina. Motorul franco-german suferă în prezent, în condițiile în care ambele mari puteri au fost afectate de instabilitatea politică internă.

Când vom afla rezultatele

Cel puțin 59,2 milioane de persoane dintr-o țară cu 84 de milioane de locuitori au drept de vot pentru noul Bundestag, sau camera inferioară a parlamentului. Bundestagul, format din 630 de membri, va alege următorul cancelar.

Secțiile de votare se vor deschide la ora locală 8.00 (09.00, ora Rommâniei) și se vor închide la ora 18.00 (19.00, ora României).

Exit-poll-urile vor fi publicate după închiderea urnelor, iar numărarea voturilor va începe imediat, imaginea generală a rezultatului urmând să fie clară destul de repede.

Un rezultat oficial final este așteptat luni dimineață.

Economia și migrația

Aceste alegeri au loc cu șapte luni mai devreme decât era planificat inițial, deoarece coaliția tripartită a lui Scholz, formată de social-democrați (SPD), verzi și liberali (FDP) s-a prăbușit în noiembrie, în timp ce căuta soluțiile pentru revitalizarea economiei.

Una dintre cele mai urgente sarcini ale noului guvern va fi aceea de a găsi un răspuns coerent la această problemă. Adoptarea bugetului pentru 2025 este o măsură prioritară.

O altă provocare va fi reducerea migrației ilegale, care a fost unul dintre principalele subiecte ale campaniei.

Reformele economice, sprijinirea industriei și repararea infrastructurii sunt de asemenea chestiuni majore care trebuie abordate rapid.

Liderul conservator FriedrichMerz a declarat că speră să formeze un nou guvern până la jumătatea lunii aprilie dacă va câștiga. Dar cu cine anume va forma acest guvern este deocamdată neclar.

Cine va fi următorul cancelar?

Pe buletinul de vot sunt înscrise 29 de partide, dar este probabil ca între cinci și opt dintre acestea să obțină suficiente voturi pentru a obține locuri în parlament.

Patru oamenii urmăresc funcția de viitor lider al guvernului Germaniei, principalii fiind Friedrich Merz, candidatul CDU/CSU și Olaf Scholz,
actualul cancelar.

Actualul vicecancelar Robert Habeck, din partea Verzilor ecologiști și Alice Weidel, din partea partidului de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) candidează și el pentru postul de cancelar.

Sondajele preelectorale au plasat blocul CDU/CSU în frunte, cu un sprijin de aproximativ 30%, înaintea AfD, cu aproximativ 20%. Social-democrații lui Scholz și Verzii lui Habeck sunt mai în urmă, cu 16%, respectic 13%.

Merz este favorit să îl înlocuiască pe Scholz în funcția de cancelar, dar nu este încă clar ce coaliții de guvernare vor fi posibile după alegeri.

Forma coaliției va depinde în parte de numărul de partide din noul parlament – mai exact, ce scor va avea Die Linke, partidul Stângii, cotat acum cu 7%, în creștere rapidă, și dacă liberalii și Alianța Sahra Wagenknecht vor depăși pragul de 5%.

Toate partidele principale spun că nu vor colabora cu AfD.

INTERVIURILE HotNews.ro