Alegeri in Germania: scenarii pentru viitoarea coalitie de guvernare

A ramas mai putin de o luna pana la alegerile parlamentare din Germania si cursa electorala e din ce in ce mai stransa. Galben-negrii si ros-verzii alearga aproape umar la umar. Niciunul dintre partidele aflate in cursa nu va putea atinge o majoritate confortabila, asa ca speculatiile referitoare la posibilele coalitii de guvernamant sunt in floare. Angelei Merkel i-ar conveni continuitatea, insa liberalii (FDP) au scazut dramatic in preferintele electoratului si risca sa nu atinga pragul parlamentar. Merkel exclude o viitoare guvernare cu Verzii, asa ca nu-i mai raman multe optiuni. Una dintre ele ar fi o mare coalitie, in care crestin-democratii sa coabiteze cu social-democratii, iar Merkel cu contracandidatul sau feroce, Peer Steinbrück.

Scenarii de coalitii

„Negru-Verde nu sta pe agenda zilei“ a declarat duminica Angela Merkel, publicatiei Focus.de. Cancelarul german se refera la o posibila coalitie de guvernamant, dupa alegeri, cu partidul Verzilor (Bündnis 90/Die Grüne). Tonul ei era si mai radical in noiembrie 2010, cand cataloga o coalitie in viitorul apropiat intre Uniunea CDU/CSU si Verzi drept „aiureala“.

Social-democratii raman constanti in optiunea pentru o viitoare coalitie cu Verzii. Insa daca procentele nu ajung, nu este definitiv exclusa nici luarea in barca a unui al treilea partid, Die Linke. Cooptarea Stangii la guvernare ar fi insa solutia de avarie, caci platforma politica a acestui partid nu convine aripii moderate din SPD.

Seful de fractiune al Die Linke, Gregor Gysi, considera ca asperitatile ar putea fi netezite, daca in negocierea pentru salariul minim s-ar ajunge la un compromis. Stanga porneste de la 10 euro/ora, SPD-ul vrea doar 8,50 euro/ora. „Daca ajungem la un compromis, macar pornim in aceeasi directie“ a declarat luni Gysi, pentru Westfalen Blatt.

Fostul presedinte de fractiune SPD, Kurt Beck, a facut un apel catre partid „sa pastreze disciplina si tinta electorala ros-verde“. „Cea mai mare prostie pe care am putea-o face este de a vorbi despre altceva decat despre o victorie ros-verde“, a adaugat fostul premier al landului Rheinland-Pfalz.

Nici candidatul Verzilor la alegerile parlamentare, Jürgen Trittin, nu ia in calcul momentan alte constelatii politice, decat cea ros-verde. El exclude o eventuala coalitie cu Uniunea CDU/CSU sau cu Die Linke. „Cand doi parteneri de coalitie vor lucruri opuse, ei nu pot guverna impreuna“ a declarat el duminica 25 august, pentru Bild am Sonntag.

Sondaje si noutati

Institutul Emnid a publicat duminica sondajul de opinie in randul electoratului din Germania, la o luna inaintea alegerilor parlamentare din 22 septembrie. Niciunul dintre cele doua blocuri politice nu are un avans confortabil. Sondajul a fost facut pe 2.755 de subiecti, in perioada 15-21 august 2013.

In trendul publicat duminica 25 august, Uniunea CDU/CSU (crestin-democrati si crestin-sociali, ultimul partid exclusiv bavarez) atinge 40% din preferintele electoratului, daca alegerile ar avea loc in duminica urmatoare. Social-democratii (SPD) au 25%, Verzii (Die Grüne) 12%, liberalii (FDP) 5% si Stanga (Die Linke) 8%. Restul partidelor mai mici insumeaza 4% din preferintele electoratului, conform sondajului Emnid.

Doua partide noi s-au profilat de la alegerile anterioare, din 2009: Partidul Piratilor, care in sondajul publicat duminica stau pe 3%, si Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland – AfD), tot cu 3% din preferintele actuale ale electoratului.

AfD e un partid nou, infiintat la 6 februarie 2013 si care intra pentru prima data in cursa electorala din Germania la alegerile parlamentare din septembrie si la cele regionale din landul Hessen. In mass-media, AfD este adesea denumit „Partidul Anti-Euro“ si este un partid mai degraba conservator. Telul sau principal e „lichidarea ordonata a zonei monedei euro“, reintroducerea monedelor nationale sau crearea de uniuni monetare mai mici si mai stabile, cum ar fi Nord-Euro si Sud-Euro.

Nici revenirea la marca germana nu o exclude AfD. Tratatele europene ar trebui, in opinia AfD, modificate in asa fel incat sa permita retragerea unei tari din zona Euro, iar fondurile de ajutorare din acest spatiu, reglementate prin mecanismul financiar european de stabilitate MES, sa poata fi blocate prin veto-ul Bundestag-ului. Statelor indatorate peste masura ar trebui sa li se stearga datoriile, iar bancile, hedgefond-urile si marii investitori financiari sa-si asume singuri pierderile rezultate din stergerea acestor datorii.

Apatia politica

Au trecut insa vremurile cand alegerile erau „injectii cu vitamine pentru democratie“. Unde sunt marile dezbateri din campania electorala a lui Willy Brandt (1972), de la caderea lui Kohl in 1998, sau chiar de la continuarea Agendei 2010, dupa votul de neincredere dat fostului cancelar Gerhard Schröder si alegerea Angelei Merkel in fruntea guvernului german?

Cu o luna inaintea alegerilor parlamentare, analistii politici din Germania observa, dincolo de abundenta de afise electorale pe strazi, mai degraba apatie, atat a politicienilor, cat si in randul populatiei.

„Majoritatea discuta momentan despre concediu si vreme, despre familie, mancare si teme medicale. Numai 39% s-au intretinut cu alte persoane despre politica, iar 29% dintre intervievati, despre alegerile pentru Bundestag, care se apropie“, a declarat Renate Köcher, sefa Institutului pentru Demoscopie din Allensbach.

Aceasta apatie politica ar putea servi crestin-democratilor. „Alegerile parlamentare se vor decide prin participarea la vot“, a declarat presedintele SPD Sigmar Gabriel, pentru Passauer Neuen Presse. „Daca merg la vot mai putin de 70 de procente castiga doamna Merkel, daca voteaza 75%, castigam noi“ a mai adaugat presedintele social-democrat.