Alegeri în Austria Inferioară: cum stă în ultimele sondaje partidul cancelarului Nehammer care s-a opus aderării României la Schengen

Duminică au loc alegeri regionale în Austria Inferioară. Iar acestea nu se referă doar la viitorul Johannei Mikl-Leitner, actuala guvernatoare de land si candidata partidului conservator, ÖVP, ci și la echilibrul de putere din Austria. Fără o majoritate, atât în parlamentul, cât și in guvernul austriac, cărțile s-ar putea face din nou. Iar cancelarul Karl Nehammer știe asta și a încercat, în campania electorală, să apese tare pe pedala imigrației, inclusiv cu un vot negativ pentru intrarea României în Schengen.

Aproximativ 1,3 milioane de cetățeni – echivalentul fiecărui al cincilea austriac eligibil la vot – sunt chemați duminică, 29 ianuarie, să aleagă un nou parlament de land în Austria Inferioară (Niederösterreich).

Acest land e fortăreața și centrul de putere al actualului partid al cancelarului Karl Nehammer, Österreichische Volkspartei (ÖVP), și de aceea Austria politică a fost în fierbere, în ultimele săptămâni. Guvernatorul în exercițiu, Johanna Mikl-Leitner (58 de ani) a dominat, inclusiv mediatic, campania electorală.

Politici și stratageme

Partidul conservator este amenințat cu pierderea majorității absolute în parlamentul Austriei și, eventual, și în guvernul statului, care se formează după un sistem de reprezentare proporțională. Iar o pierdere în fieful de bază ar slăbi și mai mult partidul la nivel federal, ÖVP fiind și anterior lovit de scandaluri de corupție.

În timp ce, în campanie, Mikl-Leitner a strâns mâini de alegători, colegul ei de partid, cancelarul Karl Nehammer, de asemenea înrădăcinat în ÖVP din Austria Inferioară, a ieșit public și a încercat să dea un impuls în favoarea candidatei, prin resuscitarea problemei imigrației și azilului.

„Destul de mulți observatori politici văd, de asemenea, veto-ul lui Nehammer împotriva aderării Bulgariei și României la Schengen, în legătură cu înfrângerea electorală iminentă din Austria Inferioară“, scrie Augsburger Allgemeine. Publicația germană consemna și într-un reportaj de luna trecută, că „în Austria, refugiații devin pion al politicii“.

Pierd conservatorii majoritatea?

Sondajele actuale văd partidul lui Mikl-Leitner la aproximativ 40%, ceea ce ar fi o scădere de aproximativ zece puncte procentuale, față de alegerile din 2018. La acea vreme, fostul ministru de Interne își apărase majoritatea absolută, cu 49,6%.

Dar pentru Mikl-Leitner și ÖVP, majoritatea absolută în guvernul statului este mult mai importantă decât în parlamentul statului, spune Peter Filzmaier, cunoscut analist electoral și politolog austriac de la Universitățile din Krems și Graz. El a răspuns luni la întrebările jurnaliștilor internaționali.

Până acum, ÖVP a ocupat șase din nouă consilii provinciale (adică miniștri) din Austria Inferioară, datorită sistemului de reprezentare proporțională. Ar fi cu adevărat periculos pentru guvernul lui Mikl-Leitner, dacă Verzii și liberalii Neos ar obține fiecare un rezultat de peste zece procente, duminică. Abia atunci partidele mai mici ar avea șansa de a participa la guvernare, din cauza aritmeticii electorale complicate, explică politologul austriac.

Tema migrației reloaded

Peter Filzmaier nu se așteaptă ca alegerile din Austria Inferioară să aibă un impact direct asupra guvernului federal al ÖVP și al Verzilor – dar alegerea este o imagine a stării de spirit, atât în ​​ceea ce privește tendințele alegătorilor, cât și problemele dominante. „Inflația este pe primul loc, urmată de mediu și climă, iar pe locul al treilea sunt imigrația și azilul”, explică reputatul politolog.

„Desigur, imaginea politicii federale și a partidului respectiv de acolo modelează și comportamentul de vot în Austria Inferioară”, analizează Filzmaier, potrivit noe.orf.at.

Pagina online a televiziunii austriece ORF publică vineri și un sondaj pre-electoral realizat de institutele SORA și ISA. Potrivit acestui sondaj, pentru tot al patrulea respondent din Austria imigrația e o temă de maximă importanță. Iar acest lucru a fost, în mod vădit, speculat electoral și eventual folosit abuziv în politica extinderii spațiului Schengen.